Un nou sondaj de opinie scoate în evidență diferențele uriașe în felul în care votează românii, de data aceasta în funcție de studiile pe care le au. Până acum, partidul AUR, condus de George Simion, s-a clasat pe primul loc în aproape toate sondajele și nici de data aceasta nu face excepție. Mai exact, formațiunea suveranistă este votată de românii cu studii primare și medii, în timp ce românii care au terminat o facultate preferă alte partide, potrivit cifrelor venite de la INSCOP – Informat.ro.
Cel mai puternic sprijin pentru AUR vine din partea persoanelor cu educație primară. Mai mult de jumătate dintre aceștia (51%), au declarat că ar vota cu AUR dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare. La o distanță foarte mare, 18% dintre ei ar opta pentru PSD, iar 9% ar pune ștampila pe PNL. Partidul USR ar fi ales de doar 4% din acest grup.
Situația este asemănătoare și în rândul celor cu studii medii. Mai exact, românii care au terminat un liceu sau o școală profesională ar vota cu AUR (41%). Pe locul al doilea se află PSD, cu 21% din voturi, urmat de PNL, cu 14%. USR ar fi votat de 9% dintre cei cu studii medii. Totuși, lucrurile se schimbă radical atunci când vorbim despre alegerile românilor cu studii superioare.
Persoanele care au terminat o facultate preferă în cea mai mare parte USR, care ar obține 31% din voturile lor. Pe locul al doilea în preferințele acestui grup se află PNL, cu 24%. Partidul AUR, care domina celelalte două categorii, se clasează aici abia pe locul al treilea, cu 15%, urmat îndeaproape de PSD, care ar obține 12% din voturile celor cu studii superioare.
”Distribuţia intenţiei de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educaţie primară (maxim 8 clase) şi cele cu educaţie superioară în ceea ce priveşte susţinerea partidelor. AUR conduce autoritar în clasamentul intenţiei de vot a persoanelor cu educaţie primară. În contrast, persoanele cu studii superioare favorizează formaţiuni precum USR şi PNL.
Analiza votului pe criterii de educaţie dezvăluie culturi politice distincte care se suprapun peste alte tipuri de polarizări. Fractura nu este doar politică, ci şi axiologică, relevând diferenţe în raportarea la autoritate, la instituţii şi la ideea de progres social. Practic, educaţia funcţionează ca un filtru de socializare democratică, producând electorat cu aşteptări şi comportamente civice fundamental diferite”, afirmă directorul general al INSCOP Remus Ştefureac.