Biserica şi Armata, instituţiile în care românii au mod tradiţional încredere, rămân în topul preferinţelor şi în acest început de an, conform ultimului Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Peste 60% dintre cei chestionaţi şi-au exprimat încrederea faţă de aceste instituţii.
Încrederea în Biserică a crescut cu peste şase procente, de la 57,7% la 63,9%, faţă de precedenta consultare publică pe acestă temă, din iulie 2025. În schimb, încrederea în Armată, deşi se menţine la o cotă ridicată, de 61,8%, este totuşi în scădere faţă procentul de 63% de acum opt luni. Top 3 este completat de Poliţie, în care au încredere jumătate dintre români, în creştere substanţială faţă de iulie 2025, când procentul de încredere era de 43,2%.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/topul-increderii.jpg)
„Instituțiile percepute ca ‘nepolitice’ domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică”, spune Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research.
Cei care au cea mai mare încredere în Biserică sunt în majoritate votanții PSD și AUR, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Încrederea în Armată este mai ridicată în rândul votanților PSD și PNL, persoanelor de peste 60 de ani și locuitorilor din mediul rural, iar în Poliție au încredere cu precădere votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani și angajații la stat.
Topul încrederii este continuat de Președinție, cu 27,9% (față de 34,8% în iulie 2025), Justiție cu 25.4% și Guvern cu 18.4% (față de 20.4%). Pe ultima poziție în topul încrederii se situează Parlamentul cu 11,9%, votanţii PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani şi locuitorii din București având încredere în această instituţie în proporții mai ridicate decât restul populației. „Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, este analiza făcută de Remus Ştefureac.