Securitatea Europei a devenit o prioritate în actualul context global, în care s-au înmulţit provocările care ameninţă stabilitatea de decenii a continentului. Războiul din Ucraina sau tensiunile dintre SUA şi aliaţii din NATO sunt motive de îngrijorare şi pentru români, după cum relevă rezultatele unui Barometru Informat.ro – INSCOP Research.
Chestionaţi în legătură cu atribuţiile UE în materie de securitate, 41.7% dintre români sunt de acord cu afirmația: „Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții de la statele membre UE în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în caz de agresiuni militare”. Ponderea celor care consideră că atribuţiile de securitate ar trebui să fie preponderent în sarcina fiecărei ţări – pentru a-şi proteja mai bine propriii cetăţeni – este sensibil mai mare, cu 1,5 procente. Astfel, 43.2% dintre români sunt de părere că „statele membre UE ar trebui să păstreze toate atribuțiile în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în cazul unor agresiuni militare”.
Între cei care susţin sporirea rolului militar al UE în asigurarea securităţii continentale se numără în special votanţii PNL şi USR şi, în proporţie covârşitoare tinerii sub 30 de ani.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/sondaj-inscop.jpg)
Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research, consideră că procentul apropiat dintre cei care susţin delegarea mai multor atribuţii militare către UE şi cei care sunt pentru rolul prioritar al statului în această privinţă este o consecinţă a comunicării deficitare a autorităţilor, care nu au reuşit să explice convingător ce înseamnă această „delegare”. Mai mult, analistul vorbeşte despre o „confuzie” transmisă populaţiei.
„Părerile românilor privind rolul UE în materie de securitate și apărare sunt împărțite, jumătate dorind ca Uniunea să preia mai multe atribuții în acest domeniu, iar cealaltă jumătate preferând ca statele membre să păstreze controlul. Opinia publică exprimă nu o alegere între două opțiuni, ci dificultatea de a construi o narațiune coerentă despre propria poziție în ierarhia puterii europene.
Lipsa unei majorități clare indică un deficit de leadership simbolic. Nimeni în România nu a reușit să explice convingător ce înseamnă, concret și legitim, securitatea „delegată”, apartenența la NATO fiind cel mai adesea promovată ca o derobare de responsabilitățile apărării țării, nu a ca o asumare curajoasă a acestora. În acest sens, sondajul măsoară mai degrabă confuzia strategică a elitei transmisă populației, decât o opinie autonomă matur structurată.
Astfel, România se află într-o stare de ambivalență strategică: oamenii simt că trăiesc într-o lume mai periculoasă, dar nu au internalizat încă un model clar despre cine este, în ultimă instanță, garantul real al securității lor. Opinia publică oscilează între nevoia de protecție externă și reflexul de control național, ceea ce indică nu o alegere ideologică, ci o tensiune psihologică între frică și identitate”, este analiza făcută de Remus Ştefureac.