Sondaj INSCOP: Românii sunt pro-europeni „prin calcul”, nu din convingere. Cum sunt percepute UE şi suveranitatea naţională

Chestiunea suveranităţii naţionale este un subiect care pentru unii s-a transformat în ideologie, în timp ce alţii îl privesc cu detaşare şi se simt mai ataşaţi de valorile Uniunii Europeană. Ultimul barometru Informat.ro – INSCOP Research scoate în evidenţă tocmai modul în care se raportează românii la influenţa pe care o are UE asupra suveranităţii naţionale şi modul în care le influenţează viaţa de zi cu zi.

15% dintre români consideră că apartenenţa la UE ne limitează suveranitatea naţională dar creşte nivelul de trai

De şapte procente este diferenţa dintre cei care cred că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională şi cei care consideră că apartenenţa la UE nu o limitează prea mult. Conform sondajului INSCOP, 45,9% dintre respondenţi nu sunt îngrijoraţi de faptul că UE ne-ar limita prea mult suveranitatea. În marea lor majoritate aceştia sunt votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, angajaţii la stat, locuitorii din București și oraşele mari.

Cei care cred că UE limitează suveranitatea României sunt în proporţie de 38,9% şi sunt mai ales votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație medie şi locuitorii din oraşele mici. Un procent de 37,7% dintre cei care consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, sunt de părere că acest lucru ajută la creșterea nivelului de trai al românilor. Raportat la totalul populației, aceștia reprezintă aproximativ 15% dintre români.

„Datele privind raportul dintre apartenența la Uniunea Europeană și tema suveranității naționale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar. Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică”, este analiza pe care o face directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Digi24.ro

De ce a murit femeia în mașina electrică arsă ca o torță în București, și de ce soțul ei, deși afectat de flăcări, a scăpat

Aproape 70% dintre cei chestionaţi vor ca România să negocieze condiţii mai favorabile în cadrul UE

Faţă de aprilie 2025 se constată o mai mare polarizare a societăţii, în sensul că a crescut numărul celor care vor ca România să iasă din UE, de la 4,8% la 11,2%, dar o scădere a celor care sunt de părere că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene, de la 80,7% la 69,1%.

Digisport.ro

A fost violată după ce a participat la JO de iarnă, dar nu știa că ”ce era mai rău abia avea să urmeze”: ”Eram terminată”

69.1% dintre cei chestionați consideră că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene (față de 80.7% în aprilie 2025). 11.2% sunt de părere că ar trebui ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 4.8% în aprilie 2025), iar 11.8% să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate (față de 10% în aprilie 2025). Cei care cred că țara ar trebui să iasă din UE sunt preponderent bărbații și cei cu educație primară, în timp ce votanții PNL și USR, femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare şi angajații la stat, predomină printre cei care sunt de părere că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene.

„Preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit”, consideră Remus Ştefureac.

Remus Ştefureac: „Avem o populație pro-europeană motivată ‘prin calcul’, nu ‘prin convingere'”

Pe de altă parte, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă s-ar desfiinţa Uniunea Europeană, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. Există şi un procent de 2,3% care consideră că viața lor ar fi la fel de bună, în timp ce 2% consideră că viaţa lor ar fi la fel de grea.

„De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate. În ansamblu, datele indică o tensiune latentă între suveranismul simbolic și dependența funcțională, care poate fi exploatată politic: actorii care reușesc să combine discursul de fermitate națională cu menținerea puternică a ancorării europene ar putea avea un avantaj strategic major în competiția electorală. Avem o populație pro-europeană motivată „prin calcul”, nu „prin convingere”, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esențial pentru a se evita contaminarea populației de abordările radicale în condițiile în care, deja 1 din 5 români sunt totuși eurosceptici, convinși că viața lor ar fi mai bună în afara UE.

Pe de altă parte, este semnificativ faptul că deocamdată nu există în niciun bazin electoral al celor 4 partide mari, o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Chiar și în cazul votanților AUR, ponderea celor care cred că viața ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa este ceva mai mare decât ponderea celor care cred că viața ar fi mai bună, chiar dacă ambele tabere sunt mult mai echilibrate comparativ cu votanții celorlalte partide, mai puternic atasați de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană”, este concluzia lui Remus Ştefureac, pe baza analizei datelor sondajului INSCOP Research.