Sondajul care arată realitatea crizelor politice din România. PNL și USR PLUS se prăbușesc, AUR continuă ascensiunea fulminantă

Crizele despre care vorbește toată lumea în prezent sunt reale și au și consecințe palpabile.

Criza pandemică ne arată zi de zi cifre din ce în ce mai mari și decese din ce în ce mai multe din rândurile bolnavilor ajunși la Terapie Intensivă.

Criza politică, pe de altă parte, ne arată o nouă schimbare de paradigmă în ceea ce privește popularitatea partidelor politice din România.

Partidul Național Liberal s-a erodat constant în ultimele luni, nu atât din cauza măsurilor anti-pandemie (care mai degrabă au gravitat în jurul relaxărilor și nu al restricțiilor), cât din cauza luptei interne pentru putere.

PNL a răzbit, într-un final, și l-a scos pe Florin Cîțu președinte de partid. Doar că noul lider al liberalilor a primit o lovitură dură în cursul zilei de ieri, devenind fost prim-ministru, după ce USR PLUS, PSD și AUR au realizat o alianță de conjunctură pentru a da jos guvernul.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

USR PLUS s-a erodat, de asemenea, în acest aproape un an de guvernare și de plecare de la Palatul Victoria. Partidul a trântit cabinetul din care făcuse parte până în urmă cu câteva săptămâni, iar acum nu se știe dacă va mai reintra la guvernare.

În paralel, rămân PSD și AUR, care au reușit mai degrabă să profite de pe urma scandalurilor din ultima vreme, fie din coaliție, fie din interiorul PNL.

PSD a reușit să-și aducă propria moțiune în atenția publicului și acum se poate lăuda și cu faptul că moțiunea inițiată de partid a și trecut. În paralel, cei de la AUR rămân consecvenți în discurs și în atitudinea față de celelalte partide, cu toate că, spre deosebire de începutul mandatului parlamentar, partidul este acum mai flexibil și mai deschis la colaborări cu ceilalți politicieni, cel mai elocvent exemplu fiind cel al moțiunii de cenzură.

PNL și USR PLUS, pierzătorii clari în fața românilor

Un sondaj realizat recent de către INSCOP arată și dimensiunile exacte ale schimbărilor din politica românească, prin prisma intenției de vot a alegătorilor.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

Așadar, pierzătorii din acest ultim an sunt PNL și USR PLUS. Cât de mari sunt aceste pierderi? Suficiente cât să-i pună pe gânduri pe liderii partidelor, astfel încât să recupereze în următorii trei ani.

Dacă PNL obținea în jur de 25% la alegerile din decembrie 2020, intenția de vot a românilor a scăzut la doar 21,9% în cazul liberalilor.

Mai mare este pierderea suferită de USR PLUS, care a transmis mesaje mixte și nu foarte coerente propriului electorat. Dacă partidul obținea aproximativ 15,5% la ultimele alegeri parlamentare, formațiunea condusă de Dacian Cioloș nu mai ajunge acum nici măcar la 10% din intenția de vot.

La polul opus se află partidele ”de opoziție” din acest moment, anume PSD și AUR.

Social-democrații au obținut aproximativ 29% din voturi la ultimele alegeri parlamentare, iar acum partidul se află pe o pantă ascendentă, primind 35,4% din voturile românilor, conform sondajului INSCOP.

AUR, o nouă surpriză pentru politica autohtonă

Cei de la AUR, însă, au parte de cea mai spectaculoasă creștere a intenției de vot. Partidul a intrat în Parlament cu vreo 9% din voturile românilor, dar a reușit să își dubleze scorul în mai puțin de un an, având acum sprijinul a 17,1% din cetățenii cu drept de vot.

Sondajul INSCOP a luat în calcul și PMP și Pro România, primele două partide de sub pragul electoral la ultimele alegeri. Cele două nu mai au însă tracțiunea necesară pentru a trece de 5%, iar PMP-ul se scufundă în irelevanță, fiind la sub 3% momentan, în vreme ce Pro România se zbate să se apropie de limită, oprindu-se la aproximativ 4,4%.

UDMR nu a fost luat în calcul la acest sondaj de către INSCOP, însă despre ei știm deja că au un procentaj relativ stabil, ce oscilează între 5 și 6%, beneficiind de votanți disciplinați și consecvenți.

Așadar, pare că și peste trei ani vom avea de-a face cu un Parlament în care vor exista cinci partide, asta dacă nu cumva între timp apare un alt AUR care să ia lumea prin surprindere, sau dacă nu apare vreo scindare în interiorul PNL-ului.

Datele din sondajul INSCOP au fost culese în intervalul 15 – 27 septembrie 2021, prin metoda interviurilor telefonice. Eșantionul a fost de 1.204 persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,8%, la un grad de încredere de 95%.

Ar fi foarte interesant de văzut un sondaj care să arate și intenția de vot a românilor începând cu ziua de ieri, după ce a trecut ultimul mare scandal din cele mai recente de pe scena politică.

Cel mai probabil, partidele lui Marcel Ciolacu și George Simion au ieșit și mai întărite după aceste ultime două săptămâni, în vreme ce PNL și USR PLUS au scăzut, în continuare, pe fondul crizei în care cele două partide au fost actori principali.

În paralel, o altă anchetă sociologică desfășurată de INSCOP arată că majoritatea românilor cred că România merge într-o direcție greșită. 80,% dintre respondenți sunt de această părere, o creștere semnificativă chiar și comparativ cu luna iunie 2021, când procentul era de doar 68,1%.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în următoarele luni pe scena politică și dacă partidele de dreapta vor lua în calcul aceste scăderi pe care le-au înregistrat în ultimele luni.