Sorin face parte din miile de căpșunari români care, la începutul anilor 2000, au plecat în Spania, pentru un trai mai bun și un salariu mai bun. Acum nu mai lucrează pentru spanioli, ci spaniolii lucrează pentru el.
Plantațiile din Spania au reprezentat o atracție pentru românii care, acasă, nu mai aveau unde munci, nu mai aveau bani și nu mai aveau nici un viitor. Spania a fost una din primele țări, alături de Italia, unde românii au plecat chiar după 1989 în căutarea unui trai mai bun.
Pentru majoritatea, plecau pe un teritoriu necunoscut și tot majoritatea nu știau ce-i așteaptă. Au plecat cu sacoșele de rafie îndesate în mașini sau autocare, lăsându-și rudele, bătrânii, în urmă.
„Aşa au plecat majoritatea, cu autocarul, cu sacoşele de rafie îndesate într-un Cielo mi se pare. Cu lacrimi în ochi, lăsându-şi bătrânii la poartă. A fost un miraj şi lumea la început chiar credea că aici sunt câini cu covrigi în coadă”, a declarat un căpșunar pentru Observator.
Sorin se numără și el printre puhoiul de români care au părăsit țara pentru un salariu mai mare în Spania. A ajuns în țara iberică în 2004, după ce a absolvit liceul. A cunoscut ce înseamnă munca grea a câmpului, sub soarele arzător al Spaniei, bun doar pentru turiști.
Dar astăzi, după două decenii, Sorin nu mai lucrează pentru spanioli, ci spaniolii pentru el. Sorin a accesat fonduri europene și acum, de opt ani el este posesorul unor plantații de căpșuni, o afacere la care participă toată familia. „Aici sunt foarte multe cooperative, tot ce produci e vândut”, spune Sorin.
Din zona orașului Lepe, aflat în sudul țării, unde muncesc mii de rpmâni, nu mai puțin de cinci milioane de tone de căpșuni ajung în fiecare an în toată Europa. Unii români chiar au ajuns să dețină sere la marginea acestui oraș și nu se vor mai întoarce acasă, scrie Gândul.
„Noi am învăţat bine. Toţi colegii mei puteam să ridicăm România, să fie peste ei. Că noi la muncă suntem mai buni şi mai deştepţi şi mai inteligenţi.
Ce ne-a lipsit a fost o strategie naţională prin care să dezvoltăm agricultura cu bani de la UE şi să ne ţinem oamenii în ţară. Aşa cum visa tot românul acum două decenii”, spune Sorin.
Un alt căpșunar care a avut succes în Spania este Călin. „Am plecat ca tot omul. Pentru o viaţă mai bună”, spune el. De la munca de jos, Călin are acum șase hectare de teren și angajați marocani. A accesat fonduri europene. 50.000 de euro, pentru un sistem de culegere mai ușoară a căpșunilor.
„20-30-40 de mii, depinde de campanie. Nu cred că reușeam să fac asta în România. În ţară nu ştiu unde ai putea vinde produsul pe care îl faci. Aici ai un depozit unde poţi să mergi să dai marfa”, a spus el, întrebat cu câți bani rămâne în mână.