Când spui Sorin Ovidiu Vîntu te gândești încă de la început la o avere impresionantă, dar timpul a adunat în dreptul mogulului și dosare cu nemiluita! Primul mare patron de presă din România, „tăticul” FNI-ului, așa cum a fost asimilat de oameni, Vîntu tocmai a scăpat de un dosar uriaș în care era acuzat că a dat mită un milion de euro. Culmea, cel care a primit banii se află în închisoare.
Vorbim despre Bogdan Olteanu, fostul șef al Camerei Deputaților, cel care a preluat funcția de la Adrian Năstase și pe care dreapta politică îl vedea lansat pentru fotolii și mai înalte. La adăpostul unei înțelegeri cu SOV, acesta a sfârșit însă în Penitenciar.
Între timp, Tribunalul Bucureşti a decis încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul în care acesta este acuzat că i-a dat banii lui Bogdan Olteanu.
Așadar, condamnat a fost cel care a luat, dar nu și cel care a inițiat întreaga afacere. Milionul de euro în cauză era destinat pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Doar că, la câțiva ani buni distanță, ani în care dosarul a fost tergiversat și plimbat de la un tribunal la altul, instanța din București a stabilit că faptele s-au prescris. Decizia nu este însă definitivă.
Sorin Ovidiu Vîntu a devenit cunoscut publicului ca proprietar al trustului media Realitatea-Cațavencu. A ajuns poate cel mai hulit om al României după scandalul FNI, unul în care sute de mii de oameni și-au pierdut agoniseala de-o viață.
Site-urile de specialitate l-au poziționat pe locul 3 în topul celor mai bogați oameni din România din anul 2008, cu o avere estimată, atenție, la 800 milioane euro.
Trecerea anilor și dosarele care l-au lovit din toate direcțiile i-au mai diminuat însă conturile. Cu toate acestea, SOV a rămas unul dintre cei mai bogați români.
La un moment dat, Vîntu deținea grupul media Realitatea-Cațavencu, care a cuprins, în cea mai extinsă formă, radiourile Guerrilla, Realitatea FM, Gold FM și Alpha FM, revistele Academia Cațavencu, Tabu, SuperBebe, Idei în Dialog, 24Fun, Jadore, Psihologia Azi, Aventuri la Pescuit, ziarele Cotidianul și Business Standard, televiziunile Realitatea TV, Realitatea Plus, Money Channel TV, Telesport, Romantica și agenția de presă NewsIn.
Criza financiară i-a dat însă multe planuri peste cap. Încet, dar sigur acesta a tras obloanele unor afaceri până mai ieri profitabile. Ziarele Business Standard și Cotidianul s-au închis în versiunea tipărită în decembrie 2009. Cațavencu SA, compania care desfășura o parte din operațiunile de print, a intrat în faliment în iulie 2010.
Telesport, achiziționată de la Horațiu Nicolau, a fost băgată în insolvență și apoi închisă. Angajații televiziunii n-au mai avut ce recupera și mulți dintre ei au rămas cu găuri de sute de milioane după mai multe luni de muncă în care n-au fost plătiți.
În 2012, trustul Realitatea-Cațavencu cuprindea televiziunile Realitatea TV și Money Channel, precum și radioul Guerrilla, restul fiind fie închise, cum a fost cazul Realitatea FM, Alpha, Cotidianul, Business Standard, NewsIn sau vândute, Academia Cațavencu, Tabu, Superbebe, Aventuri la Pescuit.
Conform procurorilor, Sorin Ovidiu Vîntu a intrat și în alte afaceri, dar multe dintre ele sunt încă neclare. Acesta a preferat să își conducă imperiul prin interpuși, cu ajutorul unor off-shore-uri aflate în Cipru și a unor oameni de afaceri din Republica Moldova.
Pe lista afacerilor în care ar fi fost implicat s-au aflat Petrom, dar și mai multe agenții de turism. De asemenea, presa a scris în repetate rânduri că ar deține compania de brokeraj GM Invest, dar nu au existat niciodată date concrete.
Sorin Ovidiu Vîntu a afirmat, în repetate rânduri, că este speculant financiar, fără a se preocupa de alte tipuri de business-uri. Unul dintre ele, cel de media, a fost însă obligat să și-l asume după ce negase că deține Realitatea TV în repetate rânduri.
Nu se termină aici! SOV a deținut și Banca Română de Scont, dar și Banca de Investiții și Dezvoltare. Acesta a avut și 15% din Omniasig, una dintre cele mai mari companii de asigurări din România.
Prăbușirea Fondului Național de Investiții, un fond fără o bază solidă de experți și investiții, dar mai ales un fond în care între 200 și 300 de mii de români își depuseseră economiile, atrași de șansele mari de câștig, l-a scos în evidență pe Sorin Ovidiu Vîntu.
De altfel, la puțin timp după apariție, mai mulți specialiști au atras atenția asupra structurii piramidale a FNI-ului. Concret, profitul primilor depunători, în ordine cronologică, era asigurat nu de randamentul plasamentelor din Fond, ci de banii depuși de următorii depunători.
Conform probelor de la Tribunal, cu puțin timp înainte de prăbușire, Sorin Ovidiu Vîntu a retras din Fond mari sume de bani. Aproape imediat i-a vândut compania care administra FNI, și anume Gelsor, Ioanei Maria Vlas, cea care avea să devină ulterior răspunzătoare de întregul dezastru.
După aproape 5 ani de procese, Vîntu a fost condamnat la 3 ani cu suspendare. Surpriză, însă! Și în acest caz faptele au fost prescrise. În schimb, Ioana Maria Vlas, noul președinte a fost condamnată la 20 de ani de închisoare. A fost pusă în libertate pe 20 octombrie 2010, printr-o hotărâre definitivă a tribunalului Prahova.
Sorin Ovidiu Vîntu nu a scăpat de problemele cu justiția. Inițial a fost reținut pentru 24 de ore, apoi arestat preventiv pentru 29 de zile. Era acuzat de procurori în 2010 că l-ar fi ajutat cu bani pe Nicolae Popa. A scăpat atunci bazându-se pe avocați care au invocat vicii de procedură. Un an mai târziu, pe 20 aprilie 2011 a fost reținut 24 de ore pentru acuzația de șantaj.
Pe 21 iunie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de judecătorii Curții de Apel București la un an de închisoare în dosarul în care a fost acuzat de șantaj al partenerul său de afaceri, Sebastian Ghiță. Nu e singura condamnare primită.
Pe 24 ianuarie 2014, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbușirea FNI.
Pe 22 iulie 2016, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Sorin Ovidiu Vîntu la 6 ani și 2 luni de închisoare cu executare în dosarul Petromservice.
Pe 21 februarie 2016, acesta a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel București în dosarul devalizării Fondului Național de Investiții.