În timp ce fondurile din PNRR sunt prezentate ca un sprijin pentru investiții și reforme, România continuă să piardă sume uriașe din evaziunea TVA. Conform experților, pierderile din evaziune fiscală depășesc de trei ori valoarea granturilor europene, iar autoritățile nu par pregătite să ia măsuri reale pentru a închide acest deficit.
În ultimele zile ale anului 2025, au apărut informații conform cărora România urmează să primească noi fonduri din PNRR. Aceste sume reprezintă bani alocați de Uniunea Europeană pentru susținerea reformelor și investițiilor majore în economie, sănătate, infrastructură și educație. Fondurile nu sunt acordate integral, ci în mai multe tranșe, fiecare eliberată doar după ce Guvernul îndeplinește anumite jaloane și reforme stabilite împreună cu Comisia Europeană.
Până în prezent, România a primit deja câteva tranșe, iar următoarele sume urmează să fie încasate în funcție de calendarul stabilit și de progresul în implementarea reformelor. Autoritățile estimează că o tranșă semnificativă ar putea fi disponibilă chiar la finalul acestui an, în timp ce alte sume importante sunt așteptate la începutul anului viitor. Întreg procesul trebuie finalizat până în 2026, termenul limită stabilit pentru utilizarea tuturor plăților din PNRR.
Pentru a înțelege mai bine efectele pe termen lung ale împrumuturilor și granturilor prin PNRR asupra economiei și bugetului României, FANATIK a cerut părerea unui specialist cu peste 30 de ani de experiență în domeniul fiscalității românești. Gabriel Biriș, care a consiliat numeroși clienți în litigii fiscale complexe, conformare și structurare fiscală, opinează care ar fi putut fi soluția deficitului cu care ne confruntăm.
„Din PNRR, în șapte ani, presupunând că luăm toți banii care ne sunt disponibili, avem din granturi 13,5 miliarde. În ultimul studiu cu privire la gapul de TVA, gapul nostru era 8,5 miliarde. Dacă noi colectam la medie, am fi avut la buget 6,6 miliarde de euro în plus în 2022.
Să presupunem că a rămas la fel, 6,6, ori șapte ani cât e PNNR-ul, sunt 46,6 miliarde, comparând cu 13. Deci noi am făcut așa un capăt de țară, prioritatea priorităților banii din PNRR. Dar în timp ce noi vorbim de PNRR, pierdem de trei ori și jumătate mai mult din evaziunea la TVA”, explică unul dintre cei mai importanți experți în drept fiscal din România, Gabriel Biriș.
Mai departe, pe înțelesul tuturor, analistul economic Biriș clarifică punctual care este impactul gapului de TVA asupra bugetului României. Conform studiilor, în 2021-2022, încasările nete din TVA au fost doar 6,7% din PIB, în timp ce gapul era de 34,6%. Deși teoretic s-ar putea colecta până la 11% din PIB, în practică acest lucru este greu de realizat.
Planul guvernului prevede că până în 2031 TVA netă va ajunge la 7,5% din PIB, mult sub potențialul de 11%. Expertul subliniază că autoritățile nu au intenția de a reduce gapul de TVA sub 30% și că, practic, guvernul a ajuns la Bruxelles fără măsuri ferme împotriva marilor evazioniști fiscali, ceea ce subminează eforturile de reducere a deficitului și de creștere a încasărilor.
„Dacă te uiți în 2021-2022, studiul cu privire la gapul de TVA, încasările nete din TVA au fost cam 6,7% din PIB în 2021. Gapul de TVA a fost 34,6% în 2021. Potențialul undeva în jur de 10. Acum, după ce au crescut cotele, probabil că s-a dus la 11 TVA-ul teoretic colectabil.
Dacă vă uitați pe planul ăla de ajustare a deficitului pe șapte ani, mă refer la înțelegerea cu Bruxelles-ul de anul trecut, ei își propun ca în 2031 să ajungem la 7,5% din PIB prognoză de colectare TVA la buget net.
Ținta ar trebui să fie 11%. Deci noi, până în 2031 n-avem niciun gând, conform lui Bolojan și Ciolacu, să reducem gapul de TVA sub 30%. Practic, ei s-au dus la Bruxelles cu o declarație de neagresiune împotriva marilor hoți”, a ținut să clarifice analistul economic, pentru FANATIK.
Gabriel Biriș recomandă păstrarea economiilor în lei, nu în euro, în contextul actual. Dobânzile mai mari la lei și stabilitatea cursului fac ca această opțiune să fie avantajoasă. În plus, cu o inflație de 10% în România față de 2% în zona euro, leul se apreciază efectiv, ceea ce face importurile mai ieftine și bunurile interne mai scumpe.
„Se întâmplă asta pentru că sunt dobânzile mai mari. Oamenii au așteptarea că BNR ține cursul, că intrările de euro o să țină cursul stabil, că urmează să primim din PNNR, din fonduri de coeziune. Dobânzile fiind mai bune la lei, păstrează în lei.
În momentul în care ai inflație 10% și cursul stabil, în zona euro inflația e 2, înseamnă că ți s-a apreciat leul cu 8%. Asta face mai ieftine importurile și mai scumpe bunurile din producție internă și exporturile”, a completat specialistul.
Gabriel Biriș oferă sfaturi practice și ușor de aplicat pentru a-ți menține finanțele personale sub control în vremuri economice dificile.
„Să nu ne întindem mai mult decât ne este plapuma. Să nu mă apuc să schimb mașina. Să nu mă apuc să mă împrumut ca să mă duc în vacanță. Să îmi fac socoteala la ce am nevoie și să nu cumpăr ce n-am nevoie.
Din păcate, pentru mulți nu se poate aplica, pentru că n-au de unde să se întindă, că deja sunt cu cuțitul la os”, a spus în final, pentru FANATIK, Gabriel Biriș.