Pandemia a provocat un regres în aceste statistici la nivelul întregului continent, doar că România nu a reușit să revină la valori similare cu cele din 2019, așa cum s-a întâmplat în cazul altor țări.
În 2019 speranța de viață la naștere în România era 75.6 ani, însă în 2021 scăzuse cu 2.7 ani din cauza pandemiei, la 72.9, dublu față de media europeană. Asta, în condițiile în care nivelul mediu al speranței de viață din Uniunea Europeană a fost de 80.1 ani.
Doar bulgarii o duc mai rău decât românii la capitolul speranță de viață, în timp ce la polul opus se află țări precum Italia (speranță de viață de 82.9 ani) și Suedia (83.2 ani).
Îngrijorător e că, în țările dezvoltate din Europa, după doi ani de pandemie speranța de viață a crescut, însă România e într-un regres vizibil. Este cel mai jos nivel, înregistrat pentru prima oară în urmă cu 14 ani.
Statisticile arată, de asemenea, că femeile din Uniunea Europeană trăiesc în medie cu 6 ani mai mult decât bărbații, iar în România diferența e chiar mai mare, de 7.3 ani.
Cea mai tristă statistică, probabil, dintre toate, e perioada pe care un om o mai apucă la pensie. În România, un pensionar trăiește în medie doar 14.7 ani, mai puțin cu 2.2 ani față de media din Europa. În Suedia și Italia oamenii mai trăiesc 21 de ani din clipa în care au ieșit la pensie.
Pe lângă sărăcia mult invocată, motivele sunt mult mai ușor de înțeles: consumul de alcool excesiv, fumatul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă. Toate, capitole la care românii stau cel mai prost din Europa.
”Speranța de viață are o foarte mare legătură cu starea de sănătate a populației. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE.
Dacă ne uităm la numărul medicilor de familie, de exemplu, pentru că medicina primară joacă un rol important în sănătatea populației, constatăm că în afară de regiunea București – Ilfov, în restul țării numărul de cabinete de medici de familie de fapt a scăzut față de acum 10 ani.
Mai există și factori legați de condițiile de trai și de viață. De la alimentație – să ne uităm care e coșul alimentar al românilor, știm foarte bine că avem unul dintre cele mai mici consumuri de legume și fructe din UE sau la sport, avem o populație sedentară, și până la condițiile de muncă, pentru că spre deosebire de alte state din UE avem o mare parte a populației care e ocupată în construcții sau industrie, care vin la pachet cu boli profesionale”, a explicat Victoria Stoiciu, specialist în această chestiune, conform Digi 24.