Ofensiva Rusiei împotriva Occidentului se desfăşoară pe mai multe fronturi, războiul hibrid amintit atât de des în ultimii ani fiind doar o parte din arsenalul destabilizator al Moscovei. Serviciile de informaţii ale Kremlinului duc şi un consistent „război sexual” împotriva Vestului, dovadă fiind rusoaicele care îşi folosesc farmecele pentru a culege informaţii, dar deconspirate de agențiile de contrainformații ale NATO.
„Modul de operare a fost întotdeauna același: zero interes pentru conținutul discursului sau al conferinței, dar selfie-uri obligatorii făcute cu orice preț, cu cât mai multe persoane publice posibil. Toți cei cu care am vorbit despre această ‘activitate’ au ajuns la aceeași concluzie – cazul Mariei Butina este încă de actualitate”, spune activistul Leonid Volkov, emigrant din Rusia.
Observațiile sale se referă la Nomma Zarubina, o rusoaică de 34 de ani, care a participat la una dintre întâlnirile sale publice. „Activista”, originară din orașul siberian Tomsk, a încercat să-și construiască o carieră în SUA în diverse organizații, ajungând chiar să obțină o bursă la celebrul think tank CSIS din Washington. Ulterior, profilul ei a fost șters de pe site-ul instituției imediat după ce a fost arestată de FBI. Serviciile secrete ucrainene au primit informații conform cărora Zarubina colabora cu „activistul” rus Roman Ciukov. Acesta, aflat la conducerea organizației Friends for Leadership, afiliată ONU, desfășura o amplă acțiune de recrutare în cadrul diverselor conferințe internaționale, întâlniri și vizite în Rusia (Ciukov este colaborator al unei companii care organizează anual Forumul Economic de la Sankt Petersburg). Zarubina, sub pseudonimul Alissa, a recrutat astfel cetăţeni din mai multe state, între care Letonia, Ghana sau Africa de Sud.
Mentorul Nommei Zarubina la Washington a fost o altă rusoaică, Elena Branson, văduva unui respectat profesor american de economie de la Universitatea Princeton. Branson desfășura activități propagandistice proruse destul de agresive, dar nu s-a putut dovedi niciodată că ar fi spion. În SUA există însă o lege care impune înregistrarea persoanelor și a firmelor care acționează în interesul altor state. Branson nu a făcut acest lucru și, prin urmare, în 2020 FBI a obţinut un mandat pentru a-i percheziționa apartamentul ei. Fără a-i aștepta pe agenți, Elena Branson a fugit în Rusia. Doi ani mai târziu, ea a apărut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg susținând că a fost persecutată în SUA doar pentru că purta un tricou cu inscripția „I love Russia”.
În ciuda războiului cu Ucraina și a problemelor economice din ţară, în 2025 Kremlinul a cheltuit aproape o jumătate de miliard de ruble (aproximativ 5 de milioane de euro) pentru diverse programe destinate bloggerilor, activiștilor, jurnaliștilor și tinerilor politicienilor străini. Nu se știe cu certitudine dacă de aceste programe a beneficiat şi jurnalista belarusă Inna Kardaş, arestată săptămâna trecută la Kiev pentru colaborare cu KGB-ul belarus.
„Este atât de egocentrică. Are nevoie de atenția celorlalți. (…) De obicei ea este cea care face probleme”, spune despre Nomma Zarubina mama ei, Irina Rimanova, care este profesoară de engleză în Tomsk. În documentele obţinute de serviciile de informații ucrainene se află corespondența Zarubinei cu doi ofițeri FSB din Tomsk, care se pare că îi erau supraveghetori. Se mai aminteşte că unul dintre ei, locotenent-colonelul FSB Roman Sumarokov, în vârstă de 36 de ani, i-a trimis chiar un selfie în care apărea dezbrăcat, după cum se arată într-un material publicat de portalul polonez rp.pl. Potrivit opozantului Leonid Volkov, Zarubina pare să fi continuat activitatea Mariei Butina, arestată în 2018, care, de asemenea, participa la întâlniri şi conferinţe la Washington.
Butina a reuşit chiar să stabilească relaţii în influenta Asociaţie a Armelor din America şi s-a infiltrat în cercurile Partidului Republican, creând linii directe de comunicare între Kremlin și oficiali americani influenți. La proces a recunoscut că a lucrat sub îndrumarea unui oficial rus, Alexander Torshin. A fost condamnată la 18 luni de închisoare, dar eliberată în octombrie 2019 şi deportată imediat la Moscova, unde a fost întâmpinată ca o eroină, iar Vladimir Putin a catalogat sentinţa ei drept o „nelegiuire”.
„Serviciile secrete ale Chinei și Rusiei poartă un război sexual”, susținea The Times în luna octombrie. Ziarul britanic se referea atunci la infiltrarea serviciilor secrete chineze și rusești în sectorul IT american, în principal în Silicon Valley. Acest tip de „război” este o tradiție pentru Kremlin încă din vremea NKVD-ului. De exemplu, Elena Vavilova, colonel în cadrul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), provenea din orașul natal al Zarubinei, Tomsk. Ea și soțul ei au locuit în suburbiile Bostonului timp de 11 ani și au spionat pentru Rusia, povestea cuplului de spioni a stat la baza serialului tv „Americanul”. În prezent, colonelul Vavilova trăieşte la Moscova, unde lucrează pentru concernul Norilsk Nickel. Ea a vizitat oraşul Tomsk în 2016 pentru a susține prelegeri despre cum să aplici pentru universități din străinătate și cum să studiezi acolo.
„KGB-ul a înființat în apropiere de Kazan o școală în care intrau tinere membre ale Komsomolului dedicate ideologiei și ieșeau de acolo ca seducătoare cinice. Nu doar fete învățau acolo, ci și tineri de orientare sexuală netradițională”, scrie un istoric specializat în serviciile speciale ruseşti. În cazul recrutării homosexualilor, era vorba întotdeauna de un șantaj extrem de pervers, deoarece „orientările sexuale netradiționale” erau pedepsite în URSS cu închisoare de până la cinci ani.
Nu se știe, însă, dacă „universitatea” mai funcționează și astăzi sau dacă vreuna dintre celebrele spioane ruse a absolvit-o. Cea mai cunoscută „spioană a lui Putin” a fost roșcata Anna Chapman, pe numele ei real Anna Kușcenko, care a pătruns în elita de la Washington. Americanii au prins-o în 2010 şi a făcut obiectul unui celebru schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, astfel că s-a reîntors la Moscova, unde îşi continuă cariera în mass-media. Ea fusese arestată la New York, în cadrul operațiunii „Ghost Stories”, agenţii FBI surprinzând-o în timp ce comunica wireless cu oficiali ruși în locuri publice.
Imediat după Chapman, ca notorietate, se află Maria Adela Kuhfeldt Rivera, pe numele ei real Olga Kolobova, care, dându-se drept nemțoaică din Peru, a condus timp de un deceniu un magazin de bijuterii în Napoli în timp ce avea o viaţă socială foarte activă. Ea s-a infiltrat până în conducerea bazei Flotei a Şasea a SUA staţionată la Napoli, unul dintre ofiţeri fiind iubitul ei. A fost prinsă în mod surprinzător, din cauza iubirii sale pentru animale. Ea a făcut greşeala că și-a înregistrat pisica preferată, Luiza, la serviciul veterinar din Moscova pe numele său real, Olga Kolobova. Legătura pe care pisica a creat-o între cele două identități ale femeii („moscovită” și „napolitană”) a fost descoperită de un grup de jurnaliști de investigaţie condus de celebrul Christo Grozev. Acesta, la rândul său, aproape că a căzut victimă unei rețele de spionaj rusești, a cărei sarcină includea, printre altele, eliminarea jurnaliștilor occidentali care se ocupau de Rusia.
Grupul deconspirat de Grozev, compus în mare parte din bulgari, era condus de omul de afaceri austriac Jan Marsalek (care a fugit la Moscova) și o includea, printre alții, pe cosmeticiană bulgară Vania Gaberova. Aceasta a câștigat chiar premii la concursuri de cosmeticieni pentru gene, dar în principal se ocupa cu supravegherea obiectivelor de interes, inclusiv o bază britanică unde erau instruiți soldați ucraineni. În mai 2025, a fost condamnată la aproape şapte ani de închisoare.