Spitalele regionale, puse sub semnul întrebării chiar de un membru al Guvernului. Povestea uneia dintre cele mai nerușinate minciuni livrate românilor de guvernanți

Modul în care a fost gestionat proiectul construirii spitalelor regionale de la Cluj-Napoca, Craiova și Iași este o încă o probă a incompetenței clasei politice și funcționarilor din administrație, iar în momentul de față există un dezacord în interiorul coaliției privind derularea acestor proiecte, ceea ce face crește riscul pentru o nouă amânare a realizării efective a spitalelor.

Posturi noi pentru birocrați

Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență prin care a fost înființată Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), care ar urma să gestioneze toate proiectele de construire și reabilitare spitalelor din România. Asta nu înseamnă că ANDIS va fi imediat funcțională, urmând ca de acum înainte să fie recrutat personalul, ce va ajunge la 52 salariați până la finele acestui an și la 76 până în 2026.  Astfel că primul pas pe drumul către construirea unor spitale noi este înființarea unei instituții și creșterea birocrației.

„Spitalele regionale ar trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2026 – 2027. Important este că proiectele pentru două dintre ele au început, proiectarea a început. Am avut o întâlnire cu proiectanţii zilele trecute pentru Spitalul regional Iaşi şi Spitalul regional Cluj. După discuţiile cu ei, chiar încearcă să reducă, dacă se poate, termenul de execuţie al proiectului, încât în trimestrul doi al anului 2023 să avem proiectele gata şi să se poată organiza licitaţia pentru construcţia efectivă a celor două spitale”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), după adoptarea actului normativ.

Boloș: „Mecanisme gândite pentru funcționari”

După numai trei zile, un alt membru al cabinetului Ciucă, ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloș (PNL) își exprima dubii legate de eficiența ANDIS pe termen scurt, inclusiv în ce privește construirea spitalelor regionale, despre care Boloș spunea că ar trebui lăsată în sarcina administrațiilor locale, nu a Ministerului Sănătății.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

„Dacă noi acum încercăm să operaţionalizăm o instituţie care centralizează toate aceste proiecte, care nu există, după aceea avem o perioadă în care procedurile de licitaţie publică trebuie derulate, tot de către această instituţie, tot în regim centralizat, gândiţi-vă la contestaţii şi la tot ce înseamnă când lucrurile sunt adunate într-un singur loc şi birocraţia… Soluţia corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autorităţile locale să-şi preia soarta în mâini şi să ne uităm cum putem să folosim aceşti bani pentru oameni şi pentru a face infrastructura aceasta spitalicească mai bună pentru oameni. Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcţionale gândite pentru funcţionari”, a declarat, la Prima TV, Marcel Boloș, potrivit News.ro.

România poate primi pentru infrastructura sanitară 3,7 miliarde euro prin Programul Operaţional de Sănătate şi 1,1 miliarde euro prin PNRR, însă Boloș a spus că este „rezervat” în ce privește capacitatea țării noastre de a utiliza banii europeni pentru proiectele la care s-a angajat. Deja România a pierdut jumătate de miliard de euro pe care Comisia Europeană i-a pus deoparte încă din 2015 pentru spitalele regionale cu deșarta speranță că guvernele de la București vor face ceva în direcția aceasta.

Un deceniu fără nicio acțiune concretă

Ideea spitalelor regionale a avut nevoie de 15 ani ca să ajungă doar în stadiul de proiectare, iar în acest interval numărul spitalelor a fost redus de la 8 la 3. Rafila promite că proiectarea se va încheia în prima jumătate a lui 2023, pentru ca licitațiile să aibă loc în a doua jumătate a anului urmând ca procesul de construcție să fie încheiat în următoii doi-trei ani. Însă istoricul acestor proiecte nu îndreptățește deloc optimismul ministrului Sănătății.

Spitalele regionale au fost promise încă din 2005 de către guvernul Tăriceanu, urmând să fie construte câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a țării: Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu-Mureș și Timișoara. În afară de declarația de intenție, nu s-a făcut niciun pas concret. Promisiunea a fost realuată în timpul guvernării PDL, însă în loc de opt spitale noi, România a rămas fără 67 de spitale închise de stat din cauza crizei economice din acei ani. În timpul guvernării Ponta, promisiunea a fost reluată și s-a cerut finanțare de la Uniunea Europeană. În 2015 Comisia Europeană a promis un miliard de euro, din care până în ziua de astăzi nu a folosit niciun sfanț. Deja jumătate din bani au fost dezangajați de către Comisia Europeană.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Banii europeni pentru spitalele regionale, socotiți un inconvenient

La alegerile din 2016, PSD-ul lui Liviu Dragnea s-a prezentat la alegeri promițând nu doar cele opt spitale regionale, ci și un uriaș spital metropolitan la București din care până în ziua de astăzi s-a construit doar macheta. Odată reîntorși la Palatul Victoria, social-democrații au redus numărul spitalelor la trei susținând că acestea vor fi construite cu prioritate: Cluj, Craiova, Iași. „Vorbim de investiții în infrastructura de sănătate pe care le avem în program de aproximativ 5 miliarde de euro. Tot timpul când PSD a prezentat un program, a arătat mereu care sunt sursele de bani, Discutăm de 3,5 miliarde de euro prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, de 300 de milioane de euro fonduri europene prevăzute deja în Programul Operațional Regional și de 800 de milioane de euro de la bugetul de stat. Vorbim de următorii patru ani, până în 2020”, spunea Dragnea în preajma alegerilor parlamentare din 2016.

Au fost doar minciuni sfruntate pentru că nu s-a făcut mai nimic în perioada guvernelor instalate de către Dragnea. Mai mult, ministrul Sănătății Sorin Pintea anunța că se amână construirea spitalelor pentru exercițiul bugetar UE din perioada 2021-2027 pe motiv că astfel ar putea crește partea de cofinanțare europeană de la 50% la 85%. Însă fostul premier Mihai Tudose afirma, în noiembrie 2020, că altele ar fi fost motivele acestei decizii, anume faptul că banii UE sunt mai greu de furat. „Cineva voia să fie mai fericit după ce făceam spitalele. Că le făceam cu bani de la Banca Mondială şi cu Comisia Europeană, nu mai era nimeni la fel de fericit. Că din bani europeni mai vine şi OLAF-ul. Când faci parteneriat public-privat sau din buget nu mai vine nimeni”, spuna Tudose, într-un interviu pentru Adevărul.

Bineînțeles că și PNL a promis la alegerile din 2020 construirea rapidă a celor trei spitale, până în 2024, de data aceasta, pe baza faptului că studiile de fezabilitate erau făcute din 2018. După numai câteva luni, în februarie 2021, noul premier Florin Cîțu avea impertinența să dea vina pe UE pentru întârzierea acestui proiect. „Eu vă spun că sunt acele spitale regionale care se fac cu bani europeni… Durează, pe fonduri europene durează. Va trebuie să găsim o strategie, o modalitate de a construi rapid sau de a moderniza rapid cu bani jumătate de la buget, jumătate, poate, din privat”, spunea Cîțu.

Însă întârzierile, potrivit fostului comisar european pentru Politică Regională, au fost provocate doar de guvernele de la București. „Am avut experienţa spitalelor regionale, pentru Cluj, Iaşi şi Craiova le-am semnat în 2015 cu guvernul Ponta, am sperat să le inaugurez până la final, dar fiecare ministru al Sănătăţii care a venit a vrut un alt proiect”, a relatat, luna trecută, Corina Crețu, într-o emisiune la Prima TV.

Corina Crețu: „După 7 ani, nu ai nici măcar o groapă făcută”

„În 2018 s-au realizat studiile de fezabilitate de către Banca Europeană de Investiţii, dar iată că suntem în 2022 şi de-abia acum se contractează firmele care vor lucra. Deci după 7 ani. Nicăieri nu durează atât de mult, adică după 7 ani de la semnarea contractului să nu ai nici măcar o groapă făcută, nu ai încă desemnate companiile care vor lucra”, a continuat Crețu care, în perioada în care a fost comisar a intrat chiar în dizgrația partidului care o propusese în acest post din cauza insistenței sale ca guvernele PSD să facă ceva cu banii europeni la care aveau acces.

Între timp, s-a decis ca finanțarea spitalelor să nu se facă prin PNRR, tocmai din cauză că guvernanții înșiși aveau dubii asupra capacității lor de a folosi banii potrivit graficului stabilit. „Spitalele regionale am ales să nu le finanțăm prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru că durata de construcție a unui spital regional, fiind un proiect de infrastructură majoră, este destul de lungă și exista riscul ca până în august 2026 să nu reușească să fie finalizat nici unul dintre cele trei spitale regionale care sunt acum gestionate de către Ministerul Sănătății”, spunea în iunie 2021 Ioana Mihăilă (USR), fostul ministru al Sănătății.

Pentru că din 2015, guvernele României nu au fost în stare să folosească banii gratis de la UE, acum s-a ajuns în situația în care țara noastră s-a împrumutat de la Banca Europeană de Investiții (BEI), fiind vorba de o finanțare totală de 555 milioane de euro, bani care ar putea fi cheltuiți împreună cu 1,66 miliarde de euro din fonduri europene care ar putea fi utilizate pentru cele trei spitale.