Spitalul care trebuie să fie construit gratis ne va costa 2,5 miliarde. Unul dintre marile eșecuri ale PNRR

Construirea unei noi clădiri în care să funcționeze Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” a fost o promisiune a guvernanților încă din 2016. Până acum nu a fost pusă nicio cărămidă la noua clădire, iar costurile estimate ale acesteia au crescut de cinci ori, cu toate că spitalul putea fi construit cu bani gratis, proveniți din PNRR.

O clădire cu grad seismic ridicat

În august 2016, ministrul Sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, anunța demararea unor negocieri cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru proiectele construirii unor spitale de importanță majoră pentru România. Alături de Spitalul „Marie Curie”, primul luat în calcul a fost Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, cu o nouă clădire în care să funcționeze, în condițiile în care clădirea actuală a fost afectată de cutremurul din 1977 și nu a beneficiat de lucrări de consolidare.

O expertiză arătase că edificiul prezenta un grad II de risc seismic, iar reconsolidarea sa nu era un proiect fezabil. Voiculescu anunța că spitalul urma să beneficieze de o clădire cu totul nouă, construită în parteneriat public-privat. El estima costurile la circa 100.000.000 de euro.

Succesiunea rapidă a guvernelor a făcut ca Spitalul „C.C. Iliescu” să nu mai fie luat în calcul ca o investiție prioritară, însă o nouă șansă a apărut odată cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mirajul banilor care urmau să vină cu nemiluita de la Uniunea Europeană a făcut ca Ministerul Sănătății să întocmească o listă cu 49 de obiective de investiții, cu un buget de 3,76 de miliarde de euro, deși PNRR prevedea doar 1,089 miliarde pentru infrastructura spitalicească. În consecință, în ianuarie 2023, MS a trebuit să coboare cu picioarele pe pământ, iar lista de investiții a fost redusă la 26.

Digi24.ro

Un cilindru misterios cu înălțimea unei clădiri cu patru etaje a ieşit brusc din pământ în Japonia

Ocazia pierdută a PNRR

Ulterior, în septembrie 2023, după ce devenise evident că România pierduse deja o treime din banii din PNRR pentru infrastructura din sănătate, lista a fost scurtată și mai mult, la 21 de obiective. Spitalul „C.C. Iliescu” reușise să rămână pe listă, însă nici nu au început lucrările pentru noul sediu. Odată instalat guvernul Bolojan, s-a constatat că este iluzorie continuarea unor proiecte care nu au nicio șansă de finalizare până pe 31 august 2026, data-limită pentru implementarea PNRR, astfel că o ordonanță a stabilit că nu se vor mai finanța proiecte care nu au fost realizate măcar în proporție de 30%.

Digisport.ro

A fost cel mai bogat român, dar averea de 1,2 miliarde de euro s-a ”evaporat” și tocmai a mai primit o lovitură

Astfel, soarta Spitalului „C.C. Iliescu” a fost pecetluită: va funcționa pe termen nedefinit într-o clădire care riscă să se surpe la un cutremur mare. În noiembrie 2025, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete anunța că nouă spitale care trebuiau realizate prin PNRR vor primi în continuare finanțare prin Programul Sănătate 2021–2027, adică vor fi construite cu banii contribuabililor români. „C.C. Iliescu” nu se află printre aceste nouă spitale.

Cu toate astea, ministrul Rogobete clama, într-o postare pe Facebook: „Este o decizie strategică prin care asigurăm continuitatea investițiilor și accelerăm modernizarea infrastructurii medicale din România. Construim spitale reale, nu doar pe hârtie. Am promis și s-a întâmplat!”

Costuri de cinci ori mai mari

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a pus, miercuri, în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici privind construirea noii clădiri a Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”. Este vorba de un edificiu cu parter și cinci etaje cu o suprafață totală de 43.300 metri pătrați, cu un cost estimat de 2,426 miliarde de lei, echivalent aproximativ a 500.000.000 de euro. Adică de cinci ori mai mult decât suma din urmă cu 10 ani, timp în care s-a trecut și peste varianta de a fi construit cu bani gratis din PNRR. Durata de execuție este de 50 de luni, ceea ce înseamnă că, în cel mai bun caz, noua clădire a Institutului va fi gata la finele anului 2030.

În ce privește banii din care ar putea fi construit spitalul, nota de fundamentare a proiectului de HG prevede: „Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.” Formularea este una standard pentru proiectele de infrastructură pentru care nu există certitudinea finanțării constante din partea statului român, echivalentul birocratic al lui „dacă vom avea bani…”

Însă Spitalul „C.C. Iliescu” nu este singurul eșec al absorbției fondurilor din PNRR pentru infrastructura spitalicească.  La Institutul de Oncologie din Timișoara lucrările începuseră, însă în 2025 era clar că lucrările nu au cum să fie terminate la timp în cadru acestui program. Institutul mai are o șansă fiind pe lista de nouă obiective anunțată de Rogobete în noiembrie 2025, care vor fi finanțate în continuare prin Programul de Sănătate. De asemenea, Spitalul de Urgență din Piatra-Neamț, afectat de incendiul devastator din timpul pandemiei, a supraviețuit reducerilor de pe lista obiectivelor din PNRR, însă anularea licitației inițiale a dus la scoaterea din Plan și includerea lui pe lista celor nouă spitale ce se vor face cu bani de la bugetul național.