Angajații Centrului de Creație, Artă și Tradiție (CREART) din subordinea Primăriei Municipiului București beneficiază de un spor de 15% din salariu, acordat pentru condiții vătămătoare de muncă, scrie Newsweek.
CREART este instituția succesoare a Centrului de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, fiind implicată recent în organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției, unde au loc și spectacole folclorice, de muzică de salon, muzică blacanică interpretată al instrumente arhaice, concerte de colide și concerte rock.
Deși este o activitate cu un grad minim de periculozitate, cei 34 de angajați ai Centrului primesc sporul de 15% pentru condiții vătămătoare de muncă, iar pentru plata acestui spor au fost alocați, în 2021, nu mai de 320.000 de lei.
Într-un răspuns la o solicitare Newsweek, CREART precizează că respectivele condiții vătămătoare sunt reprezentate de „factori nocivi, respecti unde electromagnetice (sunt radiații neionizate care au în componență un câmp electric și magnetic)”.
„Prin combinarea intensității de acțiune, mecanismului de acțiune și a duratei de expunere, patologia profesională determinată de expunerea profesională la câmpuri electrice și magnetice este reprezentată de sindroame neuro-cardio-vasculare-endocrine”, se arată în documentul citat.
În funcție de salariul de bază al fiecărui angajat, nivelul acestui spor poate varia de la câteva sute de lei până la 1.500 de lei.
La întrebarea legată de acțiunile întreprinse de instituție pentru înlăturarea acestei primejdii ce surpă sănătatea angajaților săi, CREART a răspuns: „Efectele câmpului electromagnetic nu pot fi eliminate deoarece aparatele cuplate la curent electric generează câmp electromagnetic.” Altfel spus, sporul se dă pentru simplul fapt că instituția folosește curent electric. Singura modalitate ca plătitorii de taxe să nu mai fie nevoiți să suporte din buzunarele lor plata acestor sporuri este ca angajații CREART să scrie cu pana de gâscă la lumina opaițului sau a altui dispozitiv arhaic de iluminat.
Posibilitatea acordării acestor sporuri, cu o justificare, în cel mai bun caz, șubredă, a fost dată prin Legea salarizării, adoptată în timpul precedentei guvernări PSD. Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă a fost inclus în mai toate anexele legii, defalcate pe familiile ocupaționale, fiind de 15%. Dacă în unele cazuri poate fi justificat, însă în altele s-a acordat sub forme penibile, precum „sporul de praf”, pentru angajații care stau în birou. Tot la condiții vătămătoare intră și sporul pentru utilizarea calculatorului, acordat în unele instituții ale statului pentru „năpasta” abătută asupra angajaților odată cu intrarea în era digitală.
Astfel, sporul pentru condiții vătămătoare este folosit de obicei de funcționari care nu pot invoca alte criterii pentru acordarea sporurilor. Manevra este permisă de faptul că ordonatorilor de credite li se permite să aloce echivalentul a până la 30% din cheltuielile cu salariile pentru sporuri. Astfel, sunt situații în care în unele instituții se inventează găselnițe pentru acordarea cel puțin discutabilă a unor venituri suplimentare pe lângă salarii.
Subiectul sporurilor s-a aflat pe agenda publică, pentru scurtă vreme, la începutul anului 2021, însă de atunci nu s-a făcut niciun pas în direcția stăvilirii acestei modalități de risipire a banului public, deși problema era recunoscută chiar de primul-ministru de atunci, Florin Cîțu.
„Veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale – de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă daca aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă”, spunea Cîțu.