News
notix pixel id

SRI poate efectua cercetare penală, a decis Parlamentul. Situațiile în care Serviciul poate înlocui procurorii

Camera Deputaților a adoptată Legea de aprobare a OUG 6/2016, cunoscută sub numele de „ordonanța interceptărilor”, prin care era reglementat un nou cadru de efectuare a interceptărilor și urmăririi penale.
16.11.2021 | 18:40
SRI poate efectua cercetare penală, a decis Parlamentul. Situațiile în care Serviciul poate înlocui procurorii
SRI mai poate intercepta convorbiri doar pe mandate de siguranță națională/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Deputații au adoptat, cu 283 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 8 abţineri, proiectul de lege de aprobare a OUG 6/2016, așa-numita ordonanță a interceptărilor, prin care erau stabilite condițiile în care autoritățile statului pot face interceptări telefonice sau ambientale.

Totodată, era stabilit rolul SRI în realizarea acestor interceptări și era restrânsă implicarea Serviciului în efectuarea ceretării penale la numai câteva situații, anume trădarea, spionajul sau terorismul.

Ordonanța a fost adoptată de către guvernul Cioloș în perioada în care ministru al Justiției era Raluca Prună și era menită să dea curs cerințelor dintr-o decizie a Curții Constituționale.

ADVERTISEMENT

Decizia CCR: SRI nu poate face interceptări pentru procurori

Prin Decizia 51/2016, CCR a decis că este neconstituțională prevederea din Codul de Procedură Penală în baza căreia Serviciul Român de Informații putea să efectueze interceptări sau să pună în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Având în vedere caracterul intruzic al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea constată că este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă aceste măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată. În caz contrat, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/ abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței”, se arăta în decizia respectivă.

ADVERTISEMENT

CCR a stopat atunci posibilitatea SRI de a obține mandate de supraveghere care să nu fi fost solicitate de către procurori sau de ofițerii de poliție judiciară. De asemenea, Serviciul trebuia doar să furnizeze infrastructura necesară interceptărilor, nu să le realizeze propriu-zis.

Interceptările realizate de SRI, limitate la anumite infracțiuni

Au fost menținute totuși câteva excepții, în cazurile de trădare, spionaj și terorism, pentru care angajați ai SRI pot pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică putând efectua astfel acte de cercetare penală în locul procurorilor, ca organe de constatare, înainte de transmite informațiile astfel obținute către procurori.

ADVERTISEMENT

Pentru a nu afecta cooperarea cu organele judiciare  în instrumentarea și documentarea acestor infracțiuni grave care să lezeze realizarea securității naționale și pentru a răspunde criticilor de neconstituționalitate, se impune atribuirea calității de organ de cercetare penală specială unor cadre specializate din cadrul Serviciului Român de Informații”, se arăta în expunerea de motive a OUG 6/2016.

Decizia 51/2016 și ordonanța citată au pus capăt practicii ca SRI să realizeze înregistrările făcute la cererea procurorilor, fapt care a ridicat dubii legate de implicarea Serviciului în anchetele penale dincolo de limitele legii.

ADVERTISEMENT

Prin OUG 6/2016, doar procurorii și organele de cercetare penală mai pot pune în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, prin utilizarea infrastructurii SRI, dar fără ca Serviciul să aibă acces la aceste înregistrări.

Interceptările, puse sub control judecătoresc

Înregistrările sunt stocate la Centrul de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor asupra căruia s-a instituit un control judecătoresc de respectare a noilor reguli, control exercitat fie de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, fie de către un judecător desemnat de acesta.

ADVERTISEMENT

Ordonanța și-a produs efectele imediat după adoptarea ei în luna martie 2016, însă Parlamentul nu a aprobat până acum acest act normativ. Proiectul de lege de a probare a trecut prin adoptare tacită de Senat și a obținut avizele de la comisiile Camerei Deputaților, însă proiectul a fost îngropat la comisia raportoare, cea juridică. Abia în această lună, deputații juriști au făcut raportul pe marginea acestui proiect, iar textul ordonanței a fost adoptat în plen fără nicio modificare față de forma inițială.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Abonează-te acum la Taifasuri și poți câștiga premii de vis!
  • Nr. 866. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri