Două stadioane și o sală polivalentă se numără printre „investițiile semnificative” ce vor primi cea mai mare parte a fondurilor Companiei Naționale de Investiții în anul 2025. Concret, ar fi vorba despre un sfert din fondurile alocate. Măsura apare într-un proiect de Hotărâre de Guvern prin care Executivul încearcă să țină sub control cheltuielile bugetare în anul acesta stabilind procentele pentru fiecare domeniu de interes, de la sănătate la educație.
„Ordonanța trenuleț” a Guvernului, prin care Executivul încearcă să țină sub control cheltuielile publice și deficitul bugetar în anul 2025, a avut în vedere și investițiile derulate de către Compania Națională de Investiții, cât și cele din programul Anghel Saligny. OUG-ul prevedea ca în termen de 20 de zile să fie introduse o serie de criterii transparente pentru prioritizarea investițiilor derulate.
Astfel, în ceea ce privește Compania Națională de Investiții, care în anul 2023 a avut un buget de aproape trei miliarde de lei, cel mai mare procent, 25%, se va duce către ceea ce este numit „Investiții Semnificative”. Apoi, pentru domeniul Educație, este alocat un procent de 20%, iar pentru Infrastructură Edilitară procentul este de 15%.
În ceea ce privește domeniul investițiilor semnificative, CNI precizează că aici are în derulare 29 de proiecte de investiții, iar în expunerea de motive pentru proiectul de Hotărâre de Guvern sunt enumerate 12 dintre acestea. Este vorba despre extinderea și renovarea a două corpuri la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, construcția unui spital orășenesc în Sinaia și construirea unor cămine studențești pentru universitățile din Timișoara și Suceava.
Tot aici sunt enumerate o serie de investiții din domeniul sportului, anume construirea stadionului „Gheorghe Hagi” din Constanța, a stadionului „Nicolae Dobrin” din Pitești, construirea Sălii Polivalente din Brașov, dar și construirea unui patinoar artificial în Sfântu Gheorghe. Investiția totală pentru construcția stadionului din Constanța este de circa 80 de milioane de euro.
La același capitol mai sunt identificate investițiile în renovarea și extinderea sediului Academiei Române, modernizarea drumului de pe Valea Doftanei și o nouă construcție, plus dotări, pentru Centrul pentru Optică de Mare Putere din Măgurele.
După infrastructura edilitară, procentele stabilite pentru investițiile CNI sunt de 10% pentru Sănătate și Sport, 5% pentru Cultură și restul de 15% pentru domeniul Alte obiective de interes public sau social. La acest ultim capitol sunt date ca exemple restaurarea Cazinoului din Constanța sau construirea unui nou pavilion de detenție la Penitenciarul Gherla.
La capitolul special destinat investițiilor din Sport, CNI spune că are peste 540 de proiecte în derulare, iar printre cele enumerate se numără un complex sportiv în Alexandria, un altul în Năsăud și un altul în satul Holboca, din județul Iași. Tot aici intră construirea unui bazin de înot în Vatra Dornei și în Târgu Secuiesc, și a unui bazin de înot olimpic în Vaslui. De asemenea, este în construcție și o sală polivalentă în Slobozia.
Actul normativ ar urma să introducă și un al doilea criteriu pentru repartizarea fondurilor, Executivul urmărind să finanțeze cu precădere proiectele cu grad avansat de finalizare. Spre exemplu, în anul 2023, CNI a avut peste 1.600 de obiective finanțate, 296 finalizate și peste 1.300 în curs de finalizare. Astfel, în anul 2025, jumătate din fondurile CNI ar urma să meargă către proiectele ce au un grad de finalizare de peste 80%, și doar 20% către proiectele noi. Acest al doilea criteriu se va aplica complementar primului, adică după repartizarea fondurilor pe domenii, vor fi selectate proiectele după gradul de finalizare.
„Creditele bugetare repartizate pentru fiecare categorie de investiții conform art. 2, se vor repartiza, în cadrul fiecărei categorii, în funcție de gradul de implementare al obiectivelor de investiții, după cum urmează: a) 50% pentru obiectivele de investiții pentru care au fost transferate de la bugetul de stat sume de peste 80% din valoarea totală a contractului; b) 30% pentru obiectivele de investiții pentru care au fost transferate de la bugetul de stat sume de cuprinse între 40% și 80% din valoarea totală a contractului; c) 20% pentru obiectivele de investiții pentru care au fost transferate de la bugetul de stat sume de cuprinse între 0% și 40% din valoarea totală a contractului”, se arată în proiectul Hotărârii de Guvern.
Proiectul lasă totuși posibilitatea Ministerului Dezvoltării să repartizeze banii CNI „astfel încât să se realizeze o repartizare echilibrată a creditelor bugetare alocate”, însă doar în cazul epuizării fondurilor pentru categoriile desemnate de HG.
Restricții urmează să fie impuse și modului de utilizare a fondurilor din Programul „Anghel Saligny”, mega-proiectul național de 65 de miliarde de lei. Inițial, sumele pentru investiții au fost repartizate pe trei domenii principale: 30 de miliarde pentru drumuri și poduri, 22,5 miliarde pentru rețeaua de apă și canalizare și alte 13 miliarde pentru sistemul de distribuție a gazelor naturale.
În anul 2024, până la jumătatea lunii octombrie, prin acest program au fost făcute plăți în sumă de 11,8 miliarde lei de la bugetul de stat. Pentru anul trecut, cererile de plată, neonorate încă de către Ministerul Dezvoltării au ajuns în prezent la suma de 3,7 miliarde. Ordonanța Guvernului a stabilit că beneficiarii acestui program nu pot depune noi cereri de plată în anul 2025 până când ministerul nu achită toate plățile restante pe anul trecut.
Și aici Guvernul vrea să introducă criterii similare pentru prioritizarea investițiilor în anul 2025. Concret, pe baza domeniilor de investiții, cea mai mare parte a sumei (45%) va merge către investițiile pentru sistemele de apă și canalizare, 30% pentru sistemele de distribuție a gazelor naturale și doar 25% pentru investițiile în drumuri și poduri.
Și în cazul fondurilor din Programul Anghel Saligny, jumătate din fonduri ar urma să ajungă la proiectele unde plățile făcute depășesc deja pragul de 80%, 30% din fonduri către proiectele cu un grad de realizare între 40 și 80% și doar 20% pentru proiecte noi sau cu grad de finalizare de până la 40%.
Și aici există o mică flexibilitate pentru alocarea banilor, Hotărârea statuând că banii de la o categorie pot fi realocați doar în cazul epuizării sumelor alocate.
„În cazul epuizării sumelor alocate în oricare dintre categoriile de la art. 2 și 3, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației poate, lunar, să repartizeze sume de la alte categorii, dacă acestea sunt disponibile, astfel încât să se realizeze o repartizare echilibrată a creditelor bugetare alocate de la bugetul de stat”, se arată în proiectul de Hotărâre de Guvern.