FANATIK a realizat un reportaj special cu stadionul din Cotroceni, fosta casă a echipei Progresul și mai recent FC Național. Între 26 și 27 septembrie, cocheta arenă din centrul Bucureștiului a găzduit mai multe meciuri de oină, sportul național al României.
Cândva supranumită cea mai cochetă arenă din București, stadionul Cotroceni a găzduit ultimul meci oficial de fotbal în urmă cu aproape 20 de ani, mai exact în 2008. Chiar dacă timpul a trecut peste bătrâna arenă inaugurată în 1955, iar rugina și urmele timpului au început să apară, Banca Națională a României păstrează încă în condiții destul de bune stadionul și gazonul.
Intră cu emoție pe porțile stadionului și trecem pe lângă casele de bilete care în trecut au deservit meciuri extrem de importante pentru fotbalul românesc, în cupele europene, finale și semifinale de cupă sau meciuri în campionat, dar și ale naționalei României.
Mugur Isărescu a fost prezent la eveniment și l-a întâmpinat pe principele Radu al României, care a ținut să fie prezent la Cupa Reginei și Cupa Regelui. Regele Carol I a fost cel care a decretat oina sport național încă din secolul XIX și a fost introdusă de Spiru Haret și în programa școlară. De altfel, Federația Română de Oină funcționează sub înaltul patronaj al Casei Regale a României, care a sprijinit permanent acest sport cu mare tradiție și istorie.
Principele Radu a dialogat cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, și a ținut să îi mulțumească pentru că oina și-a găsit o casă pe stadionul Cotroceni: „E mai mult decât frumos că ați decis să îi găzduiți aici. E o nouă viață pentru oină și pentru federație”.
Mugur Isărescu a explicat care pe scurt care sunt problemele cu stadionul, care stă mai mult închis și ce planuri are cu baza sportivă: „Vrem să punem în valoare această bază pentru că nu ne mai lasă să facem evenimente mari pentru că nu sunt locuri de parcare și e complicat cu afluirea.
Altfel ne critică lumea că nu folosim spațiile. Eu am găsit că acest stadion e cel mai bun pentru sportul de oină. Am jucat fundaș central, dar pe vremea se spunea țurcă, nu oină. Eram cel mai mare țurcangiu. Avem gânduri generoase cu Federația Română de Oină”.
Un alt mare susținător al oinei este și ambasadorul Japoniei la București, Takashi Katae, care a și testat acest sport asemănător cu baseball-ul și care este extrem de popular în „Țara Soarelui Răsare”.
La competiție a mai participat și fostul căpitan al Stelei, Tudorel Stoica, iar FANATIK a stat de vorbă cu legenda Stelei: „Eu locuiesc în apropiere și am fost invitat de cineva. Mă bucur că se mai dispută competiții pe acest stadion. Eu vin aproape zilnic să alerg aici sau pe terenul din spate”.
Celebra trupă „Los Platanos” a părăsit demult stadionul Cotroceni, însă muzica a răsunat din nou spre deliciul spectatorilor cu ajutorul fanfarei Jandarmeriei. A fost intonat de asemenea imnul național și imnul regal, în amintirea vremurilor de altădată.
Trupe călare, uniforme istorice ale Jandarmeriei, o expoziție impresionantă de arme, ansambluri de dans în straie populare și o atmosferă de sărbătoare în prezența a câteva sute de spectatori care au populat tribuna oficială a stadionului unde au fost montate scaune noi și două drapele tricolore uriașe cu ajutorul mai multor muncitori nepalezi.
Pe gazon a fost adusă o nouă tabelă de marcaj, în condițiile în care cea veche de la peluză nu mai funcționează. Nici structura de rezistență nu mai e cum era o dată. Una dintre peluze este acoperită cu o prelată uriașă, iar sub ea se găsesc sute de scaune vechi din perioada în care FC Național încă își disputa aici meciurile. Cealaltă peluză prezintă de asemenea urme de rugină, în timp ce tribuna 1 dinspre Ministerul Apărării se află în condiții destul de bune, în timp ce lojele zac părăsite, goale și încuiate.
Continuăm turul stadionului și luăm la pas scările care în trecut purtau greutatea a 14.000 de spectatori. O pancardă cu reguli de comportare a spectatorilor aduce aminte parcă de marile meciuri cu tribunele pline în fața lui PSG sau Heerenveen sau de vremea când pe stadionul Cotroceni s-au disputat nu mai puțin de 5 meciuri ale Campionatului European U21 din 1998.
Facilitățile stadionului cuprind și un teren de antrenament care se prezintă în condiții excelente, la fel ca hotelul și restaurantul care încă funcționează în baza sportivă a Băncii Naționale.
Din păcate sportivii nu mai pot beneficia de ele, iar interesul jurnaliștilor pentru o bază sportivă a statului, deci un domeniu public deranjează conducerea. Suntem reperați rapid și legimitați de jandarmerie înainte de a face un interviu cu Mătălică, Mihai Ciprian, căpitanul echipei Biruința Gherăești, câștigătoarea Cupei României în acest an.
Am biruit în cele din urmă și aflăm mai multe despre oină, un sport despre nu mulți cunosc foarte multe lucruri, în ciuda tradiției puternic înrădăcinate: „Echipa a fost înființată în urmă cu foarte mulți ani, cred că în 1970 și urmăream echipa de mic copil. În 2010 am câștigat campionatul care în momentul de față numără doar 6 echipe. Înainte erau mult mai multe și era o competiție puternică.
Multă lume aseamănă acest sport cu baseball-ul pentru că folosim bastonul și mingea. Doar că aici aruncă coechipierilor să o dai cât mai tare, nu cel din echipa adversă. Echipa e formată din 11 jucători și meciul are două reprize. O repriză se evoluează la baston și a doua la prindere”.
La competiție și-au făcut apariția și mai mulți fani ai lui FC Național care sunt extrem de dezamăgiți că stadionul nu mai găzduiește meciuri de fotbal, iar BNR nu are de gând să readucă fotbalul în Cotroceni.
Am stat de vorbă cu Valentin, un fan care susține astăzi Progresul Spartac: „Chiar vrem să intrăm cu un mesaj pe stadion. Ne doare situația în care se află stadionul. În 2016 arăta mult mai bine, dar măcar e întreținută și noi chiar mai venim pe aici din când în când să ne aducem aminte de vremurile bune”.
În acest moment există nu mai puțin de 46 de cluburi de oină, dintre care mare parte de juniori: „Destul de multe, doar că nu prea au posibilitatea să vină la competiții pentru că nu sunt foarte mulți bani. Echipa noastră are un buget undeva la 35.000 de lei.
Noi nu suntem plătiți, practicăm acest sport de plăcere, ne luăm liber de la muncă să venim la meciuri, stăm departe de familie în weekend-uri. Pentru câștigarea Cupei României am primit de exemplu o primă de 1.000 de lei.
Eu practic acest sport de la 10 ani, adică de aproape 20 de ani. Atunci am început să practic și baseball-ului și sunt campion național și acolo. Din păcate acolo e mult mai slab nivelul și au fost doar 4 echipe înscrise în competiție, dar pentru noi este o mândrie să practicăm aceste sporturi”.
Căpitanul Biruinței Gherăești a ținut să transmită și un mesaj pentru iubitorii sportului: „Cei tineri trebuie să vină să practice acest sport pentru că se pot dezvolta altfel. Să capete forță, să dezvolte gândire tactică sau condiție fizică. Este un sport foarte frumos și mi-aș dori să fie practicat de cât mai mulți copii”.
Evenimentul a debutat cu finala Cupei Reginei, unde s-au confruntat CS Hilda Sălaj și ACS Galicea Mare. Marele trofeu a fost adjudecat de către Galicea Mare, care s-a impus cu scorul de 10-7.
Cupa Regelui a fost cucerită de către buzoienii de la CSM Râmnicu Sărat, scor 19-13 în finala cu Biruința Gherăești. Competiția a continuat și duminică, 27 septembrie, când s-a disputat Cupa Unirii între naționala României și Republica Moldova.