News

Ce înseamnă ieșirea din starea de alertă. Revenirea la normalitate, un proces dificil pentru mulți români

Probabila ieșire din starea de alertă din această primăvară nu înseamnă doar renunțarea la diverse restricții, ci și declanșarea unor procese administrative cu impact direct asupra vieții multor cetățeni.
22.02.2022 | 14:00
Ce inseamna iesirea din starea de alerta Revenirea la normalitate un proces dificil pentru multi romani
România ar putea ieși din starea de alertă înainte de Paști/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Președintele PSD Marcel Ciolacu a afirmat că starea de alertă nu ar mai trebui prelungită, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, chiar dacă nu agrează o eliminarea totală a restricțiilor, a indicat faptul că este posibil ca acestea să nu mai fie în vigoare până de Paști, adică 23 aprilie.

Pentru mulți români ar fi o ușurare renunțarea la restricțiile care le-au îngreunat viețile în ultimii doi ani, însă ieșirea din starea de alertă nu înseamnă doar eliminara restricțiilor, ci încetarea aplicării unui întreg  sistem după care România a funcționat în ultimii  doi ani.

ADVERTISEMENT

Încetarea efectelor Legii  55/2020, pe baza căreia a fost instituită starea de alertă și apoi prelungită la fiecare 30 de zile, va da bătăi de cap multor cetățeni, mai ales în cazul celor care lucrează în aparatul public.

Speranța într-un Paști fără restricții

Nu am avut discuţia cu domnul Rafila, dar în schimb pot să vă spun părerea mea, foarte sincer. Cred că starea de alertă nu mai trebuie prelungită pe teritoriul României”, a declarat, luni, Marcel Ciolacu.

ADVERTISEMENT

În schimb, ministrul Alexandru Rafila s-a pronunțat, tot luni, pentru o relaxarea etapizată, ceea ce înseamnă menținerea stării de alertă, chiar dacă o parte dintre restricții vor fi eliminate treptat. Pe de altă parte, ministrul Sănătății a oferit pentru prima dată un orizont de timp pentru revenirea la normalitate.

Cred că putem să depăşim împreună aceaste săptămâni de nerăbdare, care sunt justificate. Şi eu îmi doresc să putem să avem sărbătorile de Paşte fără restricţii în România”, a spus ministrul Sănătății, citat de News.ro.

ADVERTISEMENT

Chiar dacă de Paști vom scăpa de starea de alertă asta nu înseamnă că, de a doua zi, vom reveni la normalitatea dinainte de pandemie. În Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt prevăzute unele perioade tranzitorii care vor genera destule complicații.

Problemele birocratice ale ieșirii  din starea de alertă

Un exemplu este legat de prevederea după care „valabilitatea documentelor eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii se menține pe toată perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.

ADVERTISEMENT

Asta înseamnă, de exemplu, că toate actele de identitate a cărora valabilitate a încetat în ultimii doi ani dar care au putut fi folosite în continuare vor trebui înlocuite într-un interval de numai trei luni, cu cozile aferente pe la diverse instituții ale statului.

ADVERTISEMENT

Concursuri de angajare în sistemul public

De asemenea, unii salariați din sectorul public care au fost angajați în perioada stării de alertă vor avea probleme în a-și menține locul de muncă. Instituțiile și autoritățile publice au putut în această perioadă să angajeze personal, fără concurs, în funcție de nevoile determinate de pandemie. Aceste angajări s-au făcut pe o perioadă determinată, iar aceasta nu poate depăși 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

În această situație se află îndeosebi persoane din sistemul sanitar, în care s-au făcut angajări consistente, iar aceste persoane vor trebui să dea concurs pentru a se menține pe posturile ocupate.

De asemenea, pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele și măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, au putut fi suspendate din funcții persoanele din instituțiile publice care au avut atribuții în combaterea pandemiei, iar înlocuitorii lor au fost numiți fără concurs.

Legea prevede că în aceste cazuri suspendările încetează de drept de la încetarea stării de alertă, precum și numirile celor care i-au înlocuit.  Astfel, există posibilitatea ca unii salariați ai statului  să se trezească fără loc de muncă din ziua în care starea de alertă încetează.

În momentul în care se va pune capăt stării de alertă, nu se vor mai acorda nici beneficiile colaterale pentru persoanele care se vaccinează. Astfel, nu se va mai acorda zi liberă pentru vaccinare și nici bonuri de masă.  De asemenea, nu se va mai organiza loteria vaccinării, creată de Ministerul de Finanțe pentru stimularea campaniei de imunizare.

Sfârșitul „păcii sociale” forțate

De asemenea, este probabilă o perioadă agitată din punct de vedere al raporturilor dintre partenerii sociali. Valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă a fost automat prelungită până la o perioadă de 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Angajatorii și sindicatele vor trebui să inițieze negocieri în termen de  45 de zile după ieșirea din starea de alertă.

Astfel, va reapărea posibilitatea unor greve în sectoare în care acestea au fost interzise până acum, precum unitățile sistemului energetic național, unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Beneficiile directe pentru cetățeni

Pe lângă bătăile de cap birocratice pe care riscă să le genereze  ieșirea din starea de alertă, rămâne totuși un beneficiu clar care se va resimți din prima zi: nu va mai fi posibilă restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, nici în spații deschise, nici în spații închise.

De asemenea, conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 nu vor mai putea dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată sau de studii

În plus, ieșirea din starea de alertă va obliga statul să fie mai grijuliu în ce privește cheltuirea banilor luați de la contribuabili întrucât achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea pandemiei nu se va mai putea face prin negociere directă, fără publicare prealabilă.