News

Statistică neagră pentru CFR! Doar un român din 300 alege trenul pentru a călători în străinătate. Sunt preferate avioanele și autocarele

Statistică neagră pentru CFR, companie pe care o preferă doar o persoană din 300 atunci când călătorește în afara țării. Trenul au pierdut teren evident în fața avioanelor și autocarelor.
14.11.2021 | 13:44
Statistica neagra pentru CFR Doar un roman din 300 alege trenul pentru a calatori in strainatate Sunt preferate avioanele si autocarele
Statistici înfiorătoare la CFR publicate de INS. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

E dezastru total pe calea ferată, judecând după ultimele cifre furnizate de Institutul Național de Statistică. Mai exact, potrivit unui raport despre călătoriile internaționale înregistrate la frontierele României, în primele nouă luni ale anului, situația este una aproape de colaps.

Astfel, doar unul din 300 de vizitatori străini sau români care au părăsit țara noastră au folosit în acest scop trenul. Dacă ne raportăm la sosiri în România, atunci trenul este utilizat de mai puțin de un vizitator din 100. Culmea, cea mai mare creștere față de anul trecut au avut-o mijloacele de transport naval.

ADVERTISEMENT

Statistică neagră la Căile Ferate Române

De departe cea mai semnificativă scădere față de aceeași perioadă de referință a fost bifată la plecările vizitatorilor români în străinătate, vizitatori care au utilizat transportul feroviar. Nimic surprinzător judecând după infrastructura precară și reparațiile de mântuială care sunt făcute de la un ministru la celălalt.

Aproape 30 de ani s-au perindat pe la cabinetul transporturilor o mulțime de politicieni, și mai nimeni nu a găsit soluții pentru picajul unui asemenea mastodont precum CFR. Apariția autocarelor și a microbuzelor pe anumite rute, la puțin timp după Revoluție, a fost primul semnal de renunțare la trenuri.

ADVERTISEMENT

Puternic susținuți politic, câțiva antreprenori au devenit „împărați” peste trasee, nefiind nici măcar o clipă deranjați de vreo reevaluare a situației, făcută de reprezentanții căilor ferate. Și, când toată lumea credea că mai rău de atât nu se poate, companiile aeriene low cost s-au așezat și ele la masă și au luat porția cea mai mare.

Cu prețuri ridicol de mici pe anumite tronsoane, în comparație cu oferta CFR, avioanele au fost luate cu asalt, în timp ce trenurile au rămas ale nimănui. Puținii navetiști care mai vin în marile orașe la serviciu se agață de salarii mizere, salarii din care aproape că nu-și permit abonamentele pe tren și, eventual, o linie de tramvai sau autobuz.

ADVERTISEMENT

Cum a suspendat guvernul un tren care nu mai circula de un deceniu

Dacă vă întrebați măcar o clipă cum s-a ajuns aici, răspunsul a fost oferit chiar în debutul pandemiei. Atunci când, în disperare de cauză, cabinetul Ludovic Orban a suspendat un tren care nu mai mergea de peste zece ani. Orban a fost, și el, la un moment dat, ministru al Transporturilor.

Fără să aibă habar de unele lucruri, în timp ce altele au beneficiat de un larg acord politic, autoritățile s-au mulțumit să acorde o subvenție zdravănă anuală, dar fără să înțeleagă adevărata problemă.

ADVERTISEMENT

De exemplu, trenul care pleca din Gara de Nord și ajungea la Venezia Santa Lucia nu mai există de ani buni. De lucrul acesta nu a auzit însă și armata de consilieri a premierului. Ca să păstrăm totul în limitele adevărului, în fapt, discutăm despre un singur vagon de dormit care era atașat, pe traseu, la mai multe garnituri.

Pentru că făcea chiar și 48 de ore până ajungea din punctul A în punctul B, dar și în contextul apariției curselor aeriene low-cost care leagă cele două destinații în schimbul a câțiva euro, vagonul a fost suspendat de mai bine de un deceniu. Ca să fim siguri, guvernul l-a mai scos o dată din funcțiune în plină pandemie.

Cum a pierdut România contactul pe calea ferată cu alte țări importante

Între timp, spre deosebire de anii trecuți, Bucureștiul nu mai are legătură pe calea ferată nici cu Grecia sau Turcia, două țări pe care românii le preferă atunci când vine vorba de concediul de vară.

Salonic sau Istanbul au rămas amintiri frumoase și cam atât. Culmea, agențiile de turism spun că familiile cu copii s-ar orienta mai repede către un asemenea tip de transport.

„Este și normal ca o familie cu copii, mai ales săriți de 5 ani de zile, să prefere o asemenea aventură, până la urmă. O seară în familie într-o cușetă a unui vagon de dormit. Sunt lucruri absolut normale în Europa, sunt lucruri pentru care există doritori, vă asigur.

Doar că realitatea te izbește din plin atunci când privești prețul și timpul pe care trebuie să-l petreci în tren. Așa că lumea se orientează către avioane. Ajung în nici două ore la Viena, la cea mai tare Zoo din Europa. Încercați să comparați 90 de minute cu 19 ore cât stați în tren”, a zis pentru FANATIK, Alina Morea, consultant al unei agenții de turism

De remarcat că, în ultimii ani, cele două destinații, Salonic și Istanbul au funcționat preț de câteva luni în timpul verii. Și, culmea, oamenii nu s-au înghesuit tomcai din cauza timpului petrecut în vagoane, aproape 20 de ore pentru fiecare rută în parte

CFR Călători spală lenjerii de pat de un milion de euro! Contre politice în privința vagoanelor de dormit

Bani ar fi, dar nu toți ajung unde trebuie. FANATIK a scris AICI cum Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA a hotărât la jumătatea anului să externalizeze serviciul de spălătorie.

Drept pentru care a postat un anunț în sistemul electronic de achiziții publice prin care a transmis că este gata să plătească și un milion de euro celor care pot curăța lenjeriile de pat ale vagoanelor de dormit și cușetă, dar și prosoapele și fețele de masă ale vagoanelor restaurant.

În plus, scandalurile nu au ocolit compania. De curând, un deputat al minorității germane, aflat într-un tren, a ținut să-l certe pe ministrul interimar al Transporturilor. Ovidiu Ganț i-a scris lui Dan Vîlceanu, pe care l-a înștiințat că vagoanele de dormit sunt depășite fizic și moral.

„Cel care ajunge la Viena este de râsul lumii și ca aspect, și ca funcționalitate, nici încălzirea (iarna) și nici instalația de climatizare  (vara) nu funcționează pe teritoriul Austriei. Nici pe ruta Timișoara – București situația nu este mai bună”, a transmis deputatul, solicitând și explicații.

Dan Vîlceanu a precizat că pe rutele externe există vagoane de dormit fabricate după 2007-2008, dar și vagoane din RDG, achiziționate de România în anul 1991. Pentru traficul intern, vechimea vagoanelor de dormit trece de 50 de ani, a recunoscut ministrul, care a mai spus că în ultimii 11 ani nu au existat alocații bugetare pentru reparația generală cu modernizare a vagoanelor de dormit și cușetă.

ADVERTISEMENT