Statistică sumbră: zeci de medici mor în timpul gărzilor, în România. Strigătul disperat al unui angajat la urgențe: Toţi se sting tineri

În România ultimelor două decenii și jumătate, numărul medicilor care au murit în timp ce se aflau în gardă sau la puțin timp după ce au stat cel puțin 24 de ore la serviciu a fost de trei ori mai mare decât cel al soldaților eroi care și-au găsit sfârșitul în teatrul de operațiuni, potrivit MapN. Livia Davidescu, medicul care publica, în urmă cu un an și jumătate, lista neagră a colegilor săi decedați în timpul programului de muncă, a vorbit, pentru FANATIK, despre riscul răspândirii acestui fenomen în perioada care urmează și modalitățile prin care poate fi oprit.

Presiunea unor morți inevitabile

Livia Davidescu lucrează de aproape 20 de ani la secția de Oftalmologie a Spitalului Județean de Urgență din Craiova și a pierdut numărul gărzilor pe care le face încă din rezidențiat. Își amintește cu groază de colegii de breaslă care au murit în timpul programului de muncă. Deși nu i-a cunoscut pe niciunul personal, soarta acestora a afectat-o. Medicul avertizează că cifrele ar putea să crească în următorii ani, mai ales din cauza migrației personalului medical tânăr.

„Acum doi ani, erau patru decese în gardă. Anul trecut, două decese în gardă, dar au decedat prematur, în afară gărzii,  mulți colegi ce efectuau gărzi. Toți înainte de vârstă de pensionare, majoritate cam la 55 de ani. Statistică nu există și ar trebui să o facă publică Colegiul Medicilor.

Situația gărzilor este din ce în ce mai grea, pentru că noi suntem din ce în ce mai puțini, iar numărul celor ce s-au prezentat în UPU, de exemplu, este de peste 4.000.000 de pacienți acum un an. Aceste decese se pot repeta. De multe ori, un consult la 6 minute. Legea spune 20 de minute minim. Ar trebui să  fie atât de mult personal, încât să se poată respectă legea… Nu este”, explică medicul oftalmolog.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Cei mai mulți dintre ei mor din cauza stresului excesiv

Potrivit Liviei Davidescu, cei mai mulți dintre medicii pe care îi cunoaște au murit în timpul gărzii, deși erau foarte conștienți de efectele stresului și de posibilitatea ajungerii la burnout (sindromul epuizării profesionale care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii).

„Când consulți 100-150 de pacienți în 12 ore, toți venind ca urgență sau când operezi în condiții de stres, noaptea, iar de profesionalismul tău depinde viață unui om (chiar două sau mai multe, în cazul obstetricienilor), presiunea este enormă. Sunt doar două exemple, pot fi zeci, pentru fiecare specialitate câte una.

E o singură soluție: dimensionarea corectă a personalului, astfel încât să putem efectua doar numărul de gărzi pe care îl impune legea: una. Restul gărzilor sunt pe contract separat, culmea, ca să se deducă de aici, că sunt voluntare, ei bine nu sunt. Legea spune că ești obligat la asigurarea continuității! Cumva, așa, nenominal ca unitate sanitară!”, mărturisește afectată.

Educație contracronometru

În același timp, medicul craiovean spune că problemele medicilor în ceea ce privește stresul excesiv și presiunea extrem de mare încep încă de pe băncile facultății.

Digisport.ro

David Beckham a câștigat lupta cu cele 150 și ia potul cel mare: 280 de milioane de euro dintr-un ”foc”!

„Suntem educați încă din facultate să lucrăm în condiții de stres. De presiune. Asta e natura meseriei. Dar dincolo de acest stres natural, vin peste noi condiții nefireşti de funcționare, de fapt, disfuncționalități ale sistemului.

Birocrația ce ne obligă la completarea unui vraf de documente. Lipsa legislației malpraxisului, lipsa protocoalelor naționale, lipsa dotărilor performante, lipsa materialelor și medicamentelor în unele cazuri. Medicii plătesc extrem de scump orice eroare medicală: cu libertatea, cu profesia sau cu toate bunurile pe care le dețin… și cu cele pe care le vor deține”, spune cu tristețe medicul.

Urmează să candideze la alegerile pentru Colegiul Medicilor

Pentru că își dorește foarte mult să schimbe în bine condițiile în care lucrează medicii, în urmă cu doar câteva zile, a decis, după ce a fost desemnată de colegii de breaslă, să candideze pentru un loc în Colegiul Medicilor.

„Când ești medic tânăr, la început de carieră, nu conștientizezi importanța pe care o reprezintă pentru breaslă Colegiul Medicilor.  Ai alte priorități. De dat examene, de obținut competențe, îți cauți loc de muncă. În acei ani, pentru majoritatea covârșitoare, Colegiul Medicilor este doar locul de unde îți ridici avizul de liberă practică. Atât.

 Eu, sincer, de abia acum, după ce am văzut că vidul legislativ ce ne guvernează profesia crește pe zi ce trece, am înțeles că singura instituție ce ne reprezintă în exclusivitate pe noi ca medici e depășită de situație! Când am realizat că există o fractură între nevoile noastre ca și corp profesional și ceea ce poate realiza Colegiul, iar percepția această nu este doar a mea, ci una generală, am știut ce aveam de făcut”, a declarat Livia Davidescu.

Medicul craiovean speră să câștige și să schimbe percepția medicilor despre Colegiu pentru că nici o problemă actuală de sistem nu se poate realiza cu un singur om. Mai concret, este nevoie de un proiect mare care să reformeze profesia cu totul.

„Se pune problema să se demareze un proiect de o astfel de dimensiune, care să reformeze din temelii profesia, nu poți vorbi despre un singur om, ci despre o echipă. Suntem extrem de heterogeni ca profesie, așa că e obligatorie reprezentarea de către o echipă, nu de către un individ.

Mulți doresc ca această instituție, Colegiul Medicilor, să fie un organism viu, nu o instituție încremenită în rigori autoimpuse acum 22 de ani. Trebuie să ne recalibrăm ca profesie, căci au trecut 22 de ani de la înființarea acestei instituții”, susține medicul craiovean.

Alegerile pentru noii membri ai Colegiului Medicilor vor avea loc în primavara anului acesta. Fiecare județ în parte va avea propriul scrutin.