Nusantara, noua capitală a Indoneziei, a găzduit sâmbătă sărbătorirea Zilei Independenței, lăsând în urmă un trecut cu Jakarta drept capitala statului. Noul oraș este proiectul de suflet al președintelui Joko Widodo, aflat la final de mandat, și prinde contur pe insula Borneo.
Indonezia și-a declarat independența față de olandezi în 1945, Jakarta fiind sediul guvernului și centrul său administrativ. Astăzi însă, orașul din vestul insulei Jave a devenit o metropolă cu peste 11 milioane de locuitori și este afectat de unele dintre cele mai grave blocaje de trafic, smog dens și supraaglomerare din lume.
De asemenea, orașul efectiv se scufundă din cauza extracției nereglementate a apelor subterane, iar Agenția Națională pentru Cercetare și Inovare din Indonezia a avertizat că, până în 2050, aproximativ 25 % din oraș ar putea fi scufundat.
Președintele indonezian Joko Widodo, cunoscut popular sub numele de Jokowi, a anunțat pentru prima dată planul său surpriză de a muta capitala în jungla din Kalimantan de Est, în partea indoneziană a insulei Borneo, în timpul discursului său anual către națiune din 16 august 2019.
„O capitală nu este doar un simbol al identității naționale, ci și o reprezentare a progresului națiunii”, a declarat Jokowi. „Aceasta este pentru realizarea egalității economice și a justiției”.
Însă unii au pus sub semnul întrebării proiectul grandios, cunoscut sub numele de Ibu Kota Negara sau IKN, încă de la început.
Ian Wilson, profesor de studii politice la Universitatea Murdoch din Australia, a declarat pentru Al Jazeera că proiectul reflectă caracteristicile definitorii ale administrației Jokowi.
„În primul rând, un guvern din ce în ce mai autocratic, divorțat de suveranitatea populară, având în vedere că IKN va fi fizic departe de societatea civilă vibrantă care a fost fundamentală pentru consolidarea democratică a țării”, a spus el.
„Executivul națiunii se va desprinde de complexitățile și contradicțiile Jakartei, care le reflectă pe cele ale țării, precum și de expresiile suveranității și acțiunii populare, cum ar fi mitingurile, protestele și mobilizările, care au reprezentat forme importante de control și echilibru asupra puterii.”
Guvernul intenționează să mute în total 20.000 de funcționari publici din Jakarta în Nusantara. Un grup inițial de 12.000 de angajați din 38 de ministere ar trebui să se mute până la sfârșitul lunii decembrie 2024. Pentru a-i găzdui pe toți noii angajați, se construiesc 47 de turnuri de apartamente, dintre care 12 au fost gata luna trecută.
Până în 2045, dacă totul merge conform planului, aproximativ 1,9 milioane de persoane ar trebui să locuiască în Nusantara, mai mult decât populația capitalei provinciei Kalimantan de Est, Samarinda.
Siwage Dharma Negara, senior fellow la Institutul ISEAS-Yusof Ishak din Singapore, a declarat pentru Al Jazeera că premisa Nusantara a fost „un proiect pe termen lung pentru a aborda disparitățile de dezvoltare și problemele din Jakarta”.
Calendarul a fost întotdeauna principala preocupare, a remarcat el.
„Guvernul a susținut că dacă nu acum, atunci când? Dacă este amânat, s-ar putea să nu se întâmple niciodată”, a spus acesta. „Pentru cei care nu sunt de acord, momentul este considerat nepotrivit, deoarece economia nu merge bine, deci depinde din ce parte privim”.
Nusantara are nevoie de mulți bani – 35 de miliarde de dolari, potrivit guvernului.
Banca Mondială a declarat în iunie că se așteaptă ca creșterea Indoneziei să rămână stabilă economic în ciuda creșterii prețurilor și a incertitudinii geopolitice, produsul intern brut crescând în medie cu 5,1% pe an între 2024 și 2026.
Cu toate acestea, Ega Kurnia Yazid, economist și specialist în politica privind subvențiile în cadrul echipei naționale pentru accelerarea reducerii sărăciei (TNP2K) din Indonezia, este prudent. El remarcă recentele scăderi ale indicelui Purchasing Managers’ Index (PMI) – o măsură a tendințelor economice în industria prelucrătoare – în ultimele două luni la un nivel sub 50, indicând o contracție și urmărind scăderile din economiile majore precum Statele Unite, China și Japonia.
„Aceste țări sunt principalii parteneri comerciali ai Indoneziei, iar declinul PMI din aceste țări semnalează o scădere a cererii internaționale de mărfuri indoneziene”, a spus el.
Din 2022 până în 2024, 4,6 miliarde de dolari au fost alocate de la bugetul de stat pentru Nusantara, adică aproximativ 14 % din bugetul total pentru noua capitală. Până în iulie 2024, investițiile în Nusantara au ajuns la 6,2 miliarde de dolari, aproximativ 15 % din investițiile totale necesare estimate.
Potrivit guvernului, acesta a primit aproximativ 369 de scrisori de intenție din partea investitorilor, majoritatea din Singapore.
Mai mult de 130 de oficiali guvernamentali și întreprinderi din orașul-stat au vizitat Nusantara în luna mai a anului trecut. Reprezentanți din alte țări, inclusiv Finlanda, Kazahstan și Malaezia, au vizitat, de asemenea, situl în acea lună.
Până în prezent, două companii din Singapore au semnat acorduri legate de Nusantara, inclusiv Nusantara State Power Investment Corporation (SPIC) și JOE Green, care vor fi implicate în domeniul energiei regenerabile și al gestionării deșeurilor.
Dar Wilson a spus că dependența de investițiile străine a dezvăluit contradicțiile noii capitale.
„Dependența puternică de investițiile străine pentru a construi IKN, vândute prin condiții și scutiri generoase, nu numai că nu s-a concretizat, dar contrazice puternic retorica naționalistă care stă la baza proiectului: o capitală națională construită cu bani străini”, a declarat el.
Se așteaptă ca Nusantara să acopere o suprafață de 2.560 de kilometri pătrați. Proiectul va fi finalizat în cinci etape separate, iar prima etapă a început în august 2022, întregul proiect urmând să fie finalizat până în 2045.
Va fi construit un drum de 47 km pentru a conecta zona centrală a guvernului cu noul aeroport Naratetama și Balikpapan, al doilea oraș ca mărime din provincia Kalimantan de Est. Potrivit guvernului indonezian, orașul este proiectat ținând cont de durabilitate, 80% din călătorii urmând să fie efectuate cu transportul public, pe bicicletă sau pe jos.
Se afirmă că pădurea înconjurătoare va fi protejată, iar orașul își va extrage toată energia din surse regenerabile. Aproximativ 10 % din suprafața sa este destinată producției de alimente. De asemenea, orașul ar trebui să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2045.
Dar Arie Rompas de la Greenpeace Indonezia este sceptic. El descrie acreditările de mediu ca fiind „doar o pretenție”.
„Dimpotrivă, proiectul va amenința pădurile naturale și biodiversitatea de pe șantierul IKN și, în general, de pe insula Kalimantan”, a declarat el.
„Construirea noii capitale va declanșa migrația și va aduce, de asemenea, noi investiții, va încuraja defrișările și va consolida economia extractivă”.
În urmă cu doar două luni, a fost anunțat că Bambang Susantono, șeful Autorității Nusantara Capital City, însărcinat cu gestionarea proiectului, împreună cu adjunctul său, Dhony Rahajoe, au demisionat.
Jokowi a fost întrebat despre demisii în timp ce vizita Nusantara în aceeași lună și a declarat că cei doi au demisionat din „motive personale”.
Susantono declarase anterior că el și Rahajoe au trebuit să aștepte 11 luni pentru a-și primi salariile pentru munca depusă în cadrul proiectului.
Jokowi a rămas optimist în ciuda plecărilor lor bruște.
Lucrările la prima fază a orașului au fost finalizate în proporție de 80%, a declarat el, iar săptămâna aceasta și-a convocat cabinetul pentru prima întâlnire în interiorul palatului prezidențial întins, al cărui design este inspirat de un garuda, creatura mitică indoneziană asemănătoare unei păsări.
Mai târziu, el a fost fotografiat în timp ce se plimba pe o autostradă goală cu șase benzi, alături de Prabowo Subianto, cel care va depune jurământul ca viitor președinte al Indoneziei la sfârșitul lunii octombrie.
Soarta următoarelor patru faze ale IKN, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din istoria Indoneziei, va fi în mâinile sale.