News

Statul dă bani unor oameni ca să nu facă nimic. „Șomerii de lux” de la agențiile de ocupare a forței de muncă

În agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă funcționează consilii consultative care nu au niciun fel de atribuții executive, dar ai căror membri primesc indemnizații de ședință.
04.11.2021 | 19:00
Statul da bani unor oameni ca sa nu faca nimic Somerii de lux de la agentiile de ocupare a fortei de munca
Consiliile consultative de pe lângă AJOFM-uri nu au atribuții executive, dar primesc bani ca indemnizații de ședință
ADVERTISEMENT

Sistemul sinecurilor acordate de stat unor persoane care practic nu trebuie să facă nimic pentru banii care le cad în poală s-a extins și în structurile teritoriale ale administrației statului, nu doar în instituțiile aflate cu sediul la București.

Un exemplu este cel al agențiilor județene de ocupare a forței de muncă (AJOFM), instituții care, pe lângă consiliile de administrație, au și consilii consultative, care nu au nicio responsabilitate în luarea deciziilor, dar care ai căror membri  sunt plătiți pentru fiecare ședință la care participă.

ADVERTISEMENT

Deși aparent sumele nu sunt mari, indemnizațiile contribuie la rotunjirea fără niciun efort a veniturilor unor persoane care-și altminteri obțin venituri din alte surse, cum ar fi în slujba unor diverși potentați locali sau a unor organisme private.

Bani de la stat pentru sindicaliști și reprezentanți ai patronatelor

În fiecare AJOFM funcționează un consiliu de administrație, organism în care se iau deciziile importante pentru funcționarea instituției, precum aprobarea situației financiare anuale și a contului de execuție bugetară, stabilirea măsurilor privind  îmbunătățirea activității.

ADVERTISEMENT

Pentru fiecare ședință, membrii CA primesc o indemnizație de 10%  din salariul de bază al directorului executiv al agenției teritoriale, fără ca suma lunară să poată depăși 20% din salariul directorului.

Însă pe lângă consiliile de administrație, funcționează și consilii consultative tripartite în care, pe lângă reprezentanți ai instituțiilor statului, sunt incluse și persoane desemnate de către confederațiile patronale și sindicale. În fiecare județ, aceste consilii au câte 15 membri, desemnați după cum urmează: unul de către președintele consiliului județean, patru de către prefect din rândul serviciilor deconcentrate din respectivul județ, cinci din partea confederațiilor sindicale reprezentantive și cinci din partea confederațiilor patronale.

ADVERTISEMENT

Sfaturi date pe banii contribuabililor

Din prevederile Legii 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă rezultă că ședințele acestor consilii consultative sunt mai mult un fel de șuete în care cei 15 membri își dau cu părerea pe diverse chestiuni, fără să poată adopta nicio decizie și care nu au niciun fel de responsabilități în conducerea efectivă a instituției.

Astfel, aceste consilii consultative „consiliază directorii executivi în adoptarea deciziilor”, analizează documente precum raportul anual de activitate, situația financiară anuală și execuția bugetară, însă fără să ia decizii de aprobare sau respingere a lor și mai pot face propuneri pe diverse chestiuni, fără ca aceste propuneri să fie obligatorii pentru conducerea executivă.

ADVERTISEMENT

Pentru aceste sfaturi oferite, fiecare membru al consiliilor consultative este plătit ca și un membru al consiliilor de administrație cu 10% din salariul de bază al directorului executiv pentru fiecare ședință, putând ajunge până la 20% dacă au loc mai multe ședințe într-o lună.

Legea salarizării unitare prevede că un director de AJOFM poate primi un salariu între 8.375 și 9.283 de lei pe lună, în funcție de gradație. În consecință, „sfetnicii” săi din consiliile consultative obțin fiecare circa 800-900 de lei în fiecare lună pentru o ședință de numai câteva ore, iar dacă într-o lună sunt două ședințe, poate depăși 1.800 de lei.

Aparent, sumele nu sunt foarte mari însă este vorba de persoane care nu au practic nimic de făcut și care oricum au și alte surse de venit în administrația locală sau în serviciile deconcentrate. Mai grav este că plătitorii de taxe asigură și indemnizațiile pentru angajații unor organisme private precum sindicatele și organizațiile patronale.

Proiect de lege pentru eliminarea indemnizațiilor

În plus, calitatea de membru în consiliile consultative nu este condiționată de competență sau eficiență, ci numai de bunăvoința celor care i-au trimis acolo. „În timpul mandatului lor, membrii consiliilor consultative pot fi revocați de cei care i-au numit”, se arată în alineatul 2 al Legii 202/2006.

Situația a intrat recent în atenția unor parlamentari USR care au inițiat un proiect de lege prin care membrii acestor consilii consultative nu vor mai primi indemnizațiile acordate până acum, câtă vreme prezența lor intră în atribuțiile de serviciu primite de la principalul lor angajator sau reprezintă punctele de vedere ale sindicatelor sau patronatelor pentru care lucrează. Potrivit datelor pe care le-au primit de la 36 din cele 42 de AJOFM-uri doar în anul 2019 s-au cheltuit 5 milioane de lei pe aceste indemnizații.

Indiferent de performanță, capacitate sau de orice alt criteriu obiectiv, aceste persoane vor fi remunerate pentru simpla participare la o ședință, fără a se putea verifica dacă au avut vreo activitaate sau dacă această activitaate a dus la îmbunătățirea serviciului public furnizat către cetățean”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege care urmează să ajungă în dezbaterea Senatului.

ADVERTISEMENT