Steaua București pare că este sortită să își continue existența în Liga 2, iar performanțele din vremurile de aur sunt din ce în ce mai departe. FANATIK vine în ajutorul conducerii „militarilor” și prezintă nu mai puțin de 8 scenarii posibile care se pot finaliza cu promovarea pe prima scenă.
Steaua București va juca pentru al treilea an consecutiv în Liga 2 fără să aibă posibilitate de a promova indiferent de locul pe care îl ocupă în clasament, un destin trist pentru cel mai mare club din istoria fotbalului românesc.
Cu toate acestea, soluții pentru rezolvarea acestei situații penibile există, iar cei din conducerea clubului și din departamentul juridic condus de Florin Talpan le cunosc cu siguranță. Cu toate acestea, MApN nu face nimic pentru a ridica din mocirlă brandul Steaua.
FANATIK a stat de vorbă cu mai mulți juriști cu experiență și am decis să punem pe hârtie foarte clar care sunt variantele prin care Steaua își poate rezolva problemele legale. Despre acest subiect au scris și suporterii Stelei, care au discutat aceste variante pe unul dintre grupurile lor. Iată care sunt cele 8 opțiuni ale „militarilor”.
1. Varianta ONG simplu + 1 investitor autoritar. Toată activitatea pe ONG (Organizație non-guvernamentală). Conform Art. 1. alin. (3) din ROF CSA Steaua, ordin dat de fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu. Această opțiune presupune înființarea unui ONG din care să facă parte 3 membri. Spre exemplu, Steaua București + Asociația Steliștilor 1947 + 1 investitor unic.
AS47 poate asigura în acest caz transparența și le poate garanta suporterilor că lucrurile nu se vor duce la vale. Steaua București pune la bătaie marca/mărcile, în timp ce entitatea privată va pune la dispoziție bugetul. Din informațiile FANATIK, această variantă i-a făcut pe mai mulți potențiali investitori să refuze să se implice, deoarece consideră că o astfel de formă de organizare este depășită și nu poate funcționa într-o economie capitalistă.
2. Varianta ONG simplu + mai mulți investitori (minim 20 de persoane fizice sau juridice) care să investească sume modice și toată activitatea să aibă loc prin ONG. Temei legal: Art. 1 alin. (3) din ROF Steaua, ordin inițiat de Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării.
Această variantă presupun înființarea unui ONG din care să facă parte minim 20 de membri: Steaua + AS47 + diverși investitori persoane fizice sau juridice care să investească diferite sume modice raportate la puterea lor financiară. Dacă o companie investește aproximativ 100.000 de euro anual în ONG Steaua, cu minim 20 de astfel de firme autohtone cunoscute mai mult sau mai puțin, noua entitate ONG Steaua își poate asigura un buget competitiv.
Asociația Steliștilor 1947 va asigura transparența și le va oferi suporterilor certitudinea că echipa va fi condusă și administrată într-un mod profesionist. Clubul Steaua va pune la dispoziție marca/mărcile și palmaresul ca aport.
3. Varianta ONG + înființare S.A. în baza art. 47 din Ordonanța de Guvern 26/2000. Activitatea se va desfășura pe două entități. Temei legal: Art. 1 alin. (3) din ROF Steaua, ordinul lui Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării + prevederile art. 47 din Ordonanța de Guvern 26/2000.
Această cea de-a treia variantă presupune înființarea unui ONG din care să facă parte fie 3 membri (AS 47 + Steaua + mai mulți investitori). Soluția în cauză diferă de cele mai sus prin faptul că ONG-ul va face uz de art. 47 din OG 26/2000 care permite ONG-ului să înființeze Societăți Comerciale.
Dividendele obținute de ONG în activitățile Societății Comerciale, dacă nu se reinvestesc în societatea comercială înființată, se folosesc în mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociației. Această variantă rezolvă problema dividendelor, dar necesită o răspundere sporită din partea clubului Steaua, deoarece trebuie să se îngrijească de încă o entitate de care e responsabilă în mod direct sau indirect.
4. Varianta asociere în participație pe modelul C.S. Universitatea Craiova. Temei legal: prevederile Art. 1949-1954 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil și pe art. 34, art. 125, art. 269, art. 321 și art. 332 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și normele metodologice de aplicare corespondente.
Asocierea în participație sau participațiune este un contract încheiat între părți care stabilește cadrul de desfășurare al unei activități sau în îndeplinirea unui obiectiv. Fiind vorba despre un contract civil, asocierea în participație nu are personalitate juridică, deoarece e doar un contract, nu e o formă de organizare. Forma de organizare din asocierea în participație o reprezintă persoana juridică pe care se desfășoară fotbalul și care este solicitant de licență, în cazul de față S.A.-ul privatului.
5. Varianta asociere în participație Steaua București + ONG Steaua + S.A. privat. Temei legal: Cea de-a cincea soluție presupune înființarea unui ONG Steaua având ca membri fondatori clubul Steaua, AS 47 și Asociația Old Boys. După înființarea ONG Steaua se încheie contractul de asociere în participație în baza prevederilor Art. 1949 – 1954 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil și de art. 34, art. 125, art. 269, art. 321 și art. 332 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și normele metodologice de aplicare corespondente.
6. Varianta ca Steaua București să facă parte dintr-un acționariat S.A. împreună cu suporterii. Pentru ca această variantă să fie posibilă ar trebui ca ordinul publicat de Vasile Dîncu să fie modificat ca să poată permite asocierea în societăți comerciale a clubului Steaua sau trebuie dat un nou ordin de ministru care să permită expres intrarea în acționariat a clubului Steaua în privat S.A.
Asociația Steliștilor 1947 a făcut un astfel de demers în care a cerut completarea art. 1 alin. 3 din ROF CSA Steaua, astfel încât să permită clubului asocierea inclusiv în cadrul S.A-urilor. Astfel posibilitățile sunt următoarele:
a) Suporterii înființează un S.A., iar Steaua va face parte din acționariatul acelui S.A. împreună cu alți investitori privați. CS Dinamo, spre exemplu, și-a manifestat interesul său facă parte din acționariatul celor de la SC Dinamo 1948 S.A. Asociația Peluza Cătălin Hîldan deține un procent de acțiuni la Dinamo și acest model ar putea fi adoptat și de cei de la Steaua. De altfel, fanii steliști au avut chiar un proiect socios la nivelul ligii a patra.
7. Varianta parteneriat cu primăria. Clubul Steaua a mai avut parteneriate cu Primăria Generală a Municipiului București la secția de baschet. Nu ar fi deci o premieră. Tot ce este nevoie e ca ambele instituții publice să decidă în acest sens. Primăria va decide prin Hotărâre de Consiliu Local, iar Steaua va decide prin ordinul comandantului Ștefan Bichir.
Despre o potențială asociere cu Primăria Sectorului 6 au apărut deja informații în spațiul public. Acum depinde dacă vor face uz de acest ordin al lui Vasile Dîncu pe care l-am tot menționat și vor crea un ONG sau va înființa primăria un S.A. din care va face parte clubul Steaua, motiv pentru care ar trebui un nou ordin de ministru care să permită intrarea în acționariat a Stelei.
8. Înființarea prin Hotărâre de Guvern a unei Regii Autonome sau Companii Naționale. E important de precizat că Steaua se poate privatiza integral printr-o lege specială dată de Parlament. În prezent, nu există lege sau reglementare care să permită privatizarea instituțiilor publice. E greu de crezut însă că acest lucru se va întâmpla prea curând.
În primul rând, Steaua și CS Dinamo sunt cluburi de drept public emblemă care aduc medalii la Jocurile Olimpice, așa cum s-a văzut și acum la Paris și reușesc performanțe și la sporturile individuale. Astfel, este foarte improbabil să se ajungă la această rezoluție dintr-un motiv simplu: sportul românesc fără Steaua și Dinamo ar intra aproape în faliment.