Sport

STEAUA. Templul PĂRĂSIT. “Jucam fotbal cu nevestele pe Ghencea!”

* Azi, 9 aprilie s-au împlinit 41 de ani de la inaugurarea arenei din Ghencea, locaţie pe care Steaua este aproape să o părăsească din cauza unor neînţelegeri cu reprezentanţii MApN...
09.04.2015 | 17:30
STEAUA Templul PARASIT Jucam fotbal cu nevestele pe Ghencea

* Azi, 9 aprilie s-au împlinit 41 de ani de la inaugurarea arenei din Ghencea, locaţie pe care Steaua este aproape să o părăsească din cauza unor neînţelegeri cu reprezentanţii MApN

* FANATIK vă prezintă povestea „Templului fotbalului românesc”, unde „roş-albaştrii” au obţinut cele mai mari performanţe din istoria clubului

Steaua şi Armata duc un război la baionetă de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Gigi Becali a primit atunci o lovitură dură, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să acorde marca Ministerului Apărării. Imediat, cei de la Clubul Sportiv au ameninţat că-i vor cere despăgubiri latifundiarului dacă acesta va continua să folosească numele „Steaua”. Patronul „roş-albaştrilor” s-a conformat, iar de la începutul anului echipa de fotbal a devenit FCSB, iar sigla a fost schimbată.

Decizia nu a fost pe placul suporterilor, care au decis să boicoteze partidele campioanei pînă cînd litigiul dintre părţi se va stinge. Armata vrea ca echipa lui Becali să plătească o sumă de bani pentru a putea folosi numele „Steaua” şi emblema clubului. S-a vorbit de o sumă anuală de 500.000 de euro, de care latifundiarul nici nu vrea să audă. Iar anunţul oficial a fost făcut imediat după ce finanţatorul a fost eliberat de la Poarta Albă.

„Să scoată sigla la vînzare, la licitaţie, să vedem cîţi bani iau pe ea. Să vedem, dă cineva 10.000 de pe ea? Nu dă nimeni nimic. Ei ar trebuie să-mi dea zece la sută din vînzări, ca să pot să o pun pe piept, ca să poată să vîndă tricourile. Nu voi negocia nimic!”, a declarat Becali.

Se mută pe „Arena Naţională”

Afirmaţiile lui Gigi Becali, dar şi faptul că FCSB a solicitat Tribunalului Bucureşti anularea mărcii notorii cu care s-a cîştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986, dar şi Supercupa Europei în 1987, aflată în proprietatea Clubului Sportiv al Armatei, i-a înfuriat pe reprezentanţii MApN. Iar Florin Talpan, juristul CSA Steaua, a precizat că nu se va putea ajunge la o înţelegere cu FC Steaua Bucureşti, privind acordarea licenţei pentru folosirea mărcii de către gruparea de fotbal, atît timp cît aceasta acţionează în judecată CSA în diferite speţe.

Mai mult, CSA a refuzat să extindă contractul de închiriere, astfel că din sezonul 2015-2016, „roş-albaştrii” vor juca partidele considerate pe teren propriu exclusiv pe Arena Naţională. În plus, Chipciu şi compania nu vor mai efectua antrenamentele pe terenurile din cadrul bazei sportive din Bulevardul Ghencea, ci la Centrul de Fotbal de la Mogoşoaia. Dacă latifundiarul nu va ajunge la un consens cu MApN, partida cu Viitorul riscă să fie ultima jucată de Steaua pe Stadionul Ghencea, care joi, 9 aprilie, a împlinit 41 de ani de la inaugurare.

Stadionul trebuia să aibă 55.000 de locuri!

„Steaua, legenda unei echipe de fotbal”, carte scrisă de Cătălin Oprişan, cuprinde informaţii neştiute stadionul care avea să devină „Templul fotbalului românesc”. Construcţiile la „Complexul Sportiv” au început în 1960 şi s-au finalizat un an mai tîrziu. Iată cîteva date tehnice din „Planul de situaţie al complexului sportiv Steaua din Cartierul Drumul Taberei”, aşa cum apărea pe biroul de lucru al căpitanului-inginer Gheorghe Marinca, şeful şantierului, în vara anului 1972 (luna iunie): complexul urma să se întindă pe o suprafaţă de 36.000 mp; stadionul de fotbal era prevăzut pentru 25.000 – 30.000 spectatori; cinci terenuri de fotbal pentru antrenamente; un teren de rugby; un teren de atletism cu pistă olimpică; 10 terenuri de tenis; două terenuri de handbal; excavarea a 80.000 metri cubi de pămînt pentru suprafaţa de joc; tribunele urmau să fie construite din 3.500 de gradene; 70 de kilometri de şipci de stejar, necesari ridicării băncilor; constructorii militari: cpt. ing. Gh. Marinca, şeful şantierului, Gheorghe Radu, şeful lucrărilor de tasare; şeful complexului: Rudolf Conrad (celebrul „Rudi”, fost rugbyst la „Rogifer”, omul care avea să faca minuni cu iarba stadionului, ca şi colonelul Radu Ionescu, ceva mai tîrziu). În primă fază, trebuia să se construiască un stadion cu 55.000 de locuri, dar s-a decis limitarea la 30.000 pentru că o parte din bani trebuia păstrată pentru Casa Poporului.

Tătaru, primul marcator pe Ghencea

Stadionul Ghencea a fost inaugurat în primăvara lui 1974, cu ocazia partidei amicale Steaua – OFK Beograd, scor 2-2 (1-0). Gigi Tătaru a fost primul marcator pe noua arenă, unde au fost prezenţi 30.000 de spectatori. Celălalt gol al „roş-albaştrilor” a fost reuşit de Viorel Năstase. Primul „11” al Stelei: N. Coman (80 V. Iordache) – Sătmăreanu, Smarandache (50 Ciugarin), Sameş, Nae Ionescu – Iovănescu, I. Dumitru (40 Tătaru II, 80 Amarandei) – Ion Ion, M. Răducanu, Iordănescu (75 Dumitriu IV), Vio. Năstase. Antrenor: Constantin Teaşcă. Programul de pe stadionul „Steaua” în ziua de 9 aprilie 1974:

14.45 – 15.00 Program de muzică susţinut de fanfara militară

15.00 – 15.20 Fotbal – repriza I Steaua – Dinamo (old-boys)

15.20 – 15.30 Demonstraţii ale cercurilor de aeromodelism din Capitală

15.30 – 15.50 Fotbal – repriza a II-a Steaua – Dinamo (old boys)

15.50 – 16.00 Muzică. Cuvînt de bun venit adresat spectatorilor

16.00 – 16.45 Fotbal – repriza I Steaua – O.F.K. Beograd

16.45 – 17.00 Program de muzică susţinut de fanfara militară

17.00 – 17.45 Fotbal – repriza a doua Steaua – O.F.K. Beograd

„Jucam fotbal cu nevestele pe teren!”

Marcel Răducanu a fost integralist în partida cu OFK Belgrad, iar stadionul Ghencea îi stîrneşte şi acum numeroase amintiri. „Era tot timpul plin, chiar dacă veneau şi soldaţi la partide. Lumea venea cu plăcere la meci, nu ca acum. Gazonul era masă de biliard datorită lui Nea Rudi, Dumnezeu să-l ierte, era o plăcere să joci pe el. Dacă greşeai o pasă, nu mai aveai ce căuta în echipă pentru că nu puteai da vina pe gazon. Probleme mari au fost cînd s-a vopsit pe gazon, la mijlocul terenului, stema Stelei. Erau foarte multe chimicale şi era riscant să faci acolo o alunecare.

Dar noi nu ţineam cont, iar după partide ne alegeam cu arsuri din cauza asta. Stadionul Ghencea era casa noastră, acolo aveam cantonamentul, bucătăria. Pentru mine, memorabile au fost partidele cu Young Boys, FC Barcelona, Rapid şi Dinamo. După derby-uri era multă caterincă, eram prieteni între noi. Ieşeam la şpriţ şi ne distram de minune. Îmi mai aduc aminte că, atunci cînd aveam timp liber, mergeam cu Puiu Iordănescu pe Ghencea. Nu singuri, ci alături de soţii. Şi intram pe gazon şi începeam să jucăm fotbal, doi la doi, cu nevestele cot la cot”, a povestit Marcel Răducanu pentru FANATIK.

„S-au rugat de noi să nu luăm multe!”

Narcis Coman şi-a amintit că oficialii Stelei erau îngroziţi de faptul că OFK Belgrad ar putea face spectacol pe Ghencea. „A fost o plăcere să joc în partida cu OFK, pot spune că am intrat în istorie. Ţin minte că înaintea partidei, cei din conducere ne-au rugat să nu luăm multe de la sîrbi. Noi nu eram într-o formă prea bună, iar şefii ne-au spus că un egal ar fi de vis. OFK avea atunci mulţi jucători de clasă. Am fost schimbat pe final cu Vasile Iordache, iar sîrbii trăgeau din toate poziţiile.

Dar unde se ducea mingea acolo era şi Sile. Un alt moment care mi-a rămas întipărit în minte este de la o partidă cu FC Braşov. Am făcut 2-2, dar am luat un gol stupid, mingea a ricoşat din fundul meu în poartă. Şi astfel mi-am pierdut postul de titular. Îmi mai amintesc o partidă cînd am venit ca adversar în Ghencea. Jucam la Tîrgovişte atunci. Steaua ne-a bătut cu 3-0, dar eu am primit nota 9 la finalul meciului. Vă daţi seama ce a fost la poarta mea dacă am primit o asemenea notă în condiţiile în care am luat trei goluri”, a spus Narcis Coman pentru FANATIK.

„Oficiala”, construită din banii încasaţi pe Ilie Dumitrescu

Capacitatea arenei a scăzut la 28.365 locuri în 1991, după ce au fost montate scaunele de plastic. În acelaşi an, mai exact pe 14 august, a fost inaugurată instalaţia de nocturnă la o partidă Steaua – FCM Bacău, scor 4-1. Tribuna oficială a fost construită în 1996 din banii încasaţi de Steaua pe transferul lui Ilie Dumitrescu la Tottenham (4,3 milioane de dolari).

De altfel, între fostul mare atacant al Stelei şi Gigi Becali a izbucnit un scandal monstru în noiembrie 2011, după ce primul a fost concediat din funcţia de antrenor. Supărat că latifundiarul l-a acuzat că nu a făcut nimic pentru Steaua, Ilie Dumitrescu a venit cu o replică dură, care i-a închis gura patronului: „Ce am făcut pentru Steaua? Păi tribuna aia oficială din Ghencea în care staţi dumneavoastră, Gigi Becali, s-a ridicat din banii pe care Steaua i-a luat de pe transferul meu”.

Meciurile memorabile din Ghencea

În cei 41 de ani de existenţă, stadionul din Ghencea a fost martorul unor partide memorabile, care au intrat în istoria fotbalului românesc. Steaua a reuşit calificări importante în fazele superioare ale cupelor europene, în timp ce echipa naţională a sărbătorit numeroase prezenţe la turneele finale. Iată cele mai importante partide: Steaua-OFK Belgrad 2-2 (meciul inaugural, 09.04 1974), Steaua – FC Braşov 2-2 (primul meci oficial, 28.04.1974), România – Turcia 4-0 (primul meci al echipei naţionale, 22.03.1977), Steaua – Young Boys 6-0 (cea mai mare victorie în cupele europene, 03.10.1979), Steaua – Anderlecht 3-0 (semifinalele Cupei Campionilor, 16.04.1986), Steaua – Corvinul 11-0 (cea mai mare victorie în campionat, 07.12.1988), Steaua – IFK Goteborg 5-1 (sferturile Cupei Campionilor, 15.03.1989), Steaua – Galatasaray 4-0 (semifinalele Cupei Campionilor, 05.04.1989), România – Danemarca 3-1 (echipa naţională se califică la Cupa Mondială din Italia, 15.11.1989), Steaua – Glasgow Rangers 1-0 (prima victorie în grupele Ligii Campionilor, 13.09.1995), Steaua – Dinamo 5-0 (cea mai mare victorie împotriva lui Dinamo, 04.04.1998) şi Steaua – Valencia 2-0 („roş-albaştrii” îi eliminau pe spanioli după loviturile de departajare, 25.02.2005).

Au mai fost evacuaţi!

În cazul în care nu se va înţelege cu MApN, Steaua are pregătit un plan de rezervă. Partidele cu miză le va disputa pe Arena Naţională, iar pentru restul disputelor se va deplasa la Buzău. De altfel, arena din Crîng nu este o necunoscută pentru „roş-albaştri”. Steaua a mai jucat în afara Bucureştiului în urmă cu patru ani. Dată afară din Ghencea, gruparea lui Gigi Becali a folosit stadioanele din Buzău, Constanţa, Ploieşti şi Cluj pentru meciurile considerate pe teren propriu. Iar birourile au fost mutate într-o casă a lui Teia Sponte, din apropierea Centrului de fotbal de la Mogoşoaia.

Steaua avea să revină în Ghencea în returul sezonului 2011-2012, după ce patronul a semnat un contract de închiriere cu Armata şi după ce a realizat că este păcat de investiţiile făcute de el în stadion. Sub domnia lui Gigi Becali, cantonamentul jucătorilor de sub tribuna a doua a fost renovat şi adus la nivelul unui hotel de patru stele, s-a schimbat gazonul, s-a montat o tabelă care afişează rezultatul, marcatorii, reluările, meciul în direct sau imagini de pe banca tehnică, lojele au fost modernizate, iar stadionul beneficiază în prezent de un sistem de supraveghere de ultimă generaţie.

„Stadionul Ghencea e unic! Atunci erau alte vremuri, noi, jucătorii, nu am fi scuipat niciodată spre spectatori! Ne încurajau tot timpul şi ne iubeau! Era o plăcere să joci în faţa lor” (Marcel Răducanu)

25.000 de euro plăteşte Steaua chirie pentru fiecare partidă disputată pe Stadionul Ghencea