“Nicolae CEAUŞESCU a fost, pînă la MOARTE, cu Steaua!”

În martie 2011, undeva la marginea Snagovului, într-o casă pe care la prima vedere pariai că nu e locuită, locuia Ştefan Andrei. Locuia. Astăzi nu mai este. Fostul ministru de externe de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu a discutat cu FANATIK mai bine de două ore. Poveşti din alte timpuri. Poveşti adevărate. Poveşti de viaţă şi de fotbal. Iată mai jos materialul publicat pe 4 martie 2011 în ediţia printată a FANATIK.

* Ştefan Andrei dezvăluia, la 80 de ani şi minus 10 grade, pasiunea fanatică şi ascunsă a dictatorului

* Fostul ministru de externe, protector al Universităţii Craiova, spunea că fiul Valentin era doar instrumentul dragostei tatălui său pentru echipa din Ghencea

* Ideea incredibilă a lui Ceauşescu care n-a mai fost pusă în practică: „Dacă bulgarii au desfiinţat cele două echipe militare, să o facem şi noi, dar să rămînă Steaua!”

Şetafn Andrei ne întîmpină în curte mestecînd un covrig. Arată bine, e în formă, o şubă de ţară îl face să uite de cele… „minus” grade de afară. Are chef de vorbă, aşa că ne ia „cu şut”. Duce vorba la Turnu Severin, o coteşte către Craiova, apoi ajunge la Bucureşti. Pînă intrăm în casă, la căldura dumnezeiască a unei sobe de teracotă, omul are timp să depene ceva amintiri. Peste cîteva zile împlineşte 80 de ani. Cine nu-i cunoaşte vîrsta, nu i-ar ghici-o niciodată. Peisajul îţi deschide la minut arcul peste timp. Cum trăieşte acum, cum trăia „atunci”. Cîţi se dădeau peste cap „atunci” să-i facă pe plac, apoi cîtă linişte şi aer curat e „acum” în jurul lui.

„Întîmplător, nevastă-mea”

Se aude vocea unei femei. Curioşi, întrebăm cine e. „Întîmplător, nevastă-mea!” Nu-i lipseşte umorul, dă impresia că se simte bine că ne-a primit şi poate vorbi în voie despre vremuri demult apuse. Nu e bărbierit. Nimic deranjant pentru noi. Totuşi, doamna îi atrage atenţia. „N-aveţi cum să n-o cunoaşteţi. E Violeta Andrei, a jucat în atîtea filme… …” Enumerarea continuă. Ne-am întors în timp, sîntem înainte de 1989, copilărim, dar cu un „greu” al sistemului din acele vremuri.

Personajul l-aţi recunoscut. Iar dacă nu, nu mai primiţi nici un element ajutător. Pentru cei mai tineri, primiţi direct răspunsul: Ştefan Andrei! Fost ministru de externe pe vremea lui Ceauşescu, susţinătorul din umbră al Universităţii Craiova. Cunoscătorii spun că era mîna dreaptă a dictatorului, omul care-i împăca pe băieţii lui „nea Nicu”, deşi unul susţinea Steaua, celălalt Sportul. De aici porneşte o discuţie de zeci de minute, punctată de o singură pauză. Pauza de ţigară şi de pus lemne în foc. Nici frigul nu se mai simte cînd istoria vorbeşte.

„Mi-a interzis să mă ocup de fotbal, de Craiova: ”

„M-am înţeles foarte bine, în special, cu Valentin Ceauşescu. Stătea tot timpul lîngă mine la şedinţe, mă invita la el de ziua lui, iar acest lucru era un privilegiu, pentru că îi numărai pe degete pe cei care călcau în casa lui Valentin. Mergeam şi în străinătate împreună şi am început să-i înţeleg dragostea pentru Steaua. Dar vreau să vă spun că mult mai fanatic decît Valentin cu Steaua era taică-său Nicolae! Iar lumea nu ştie asta. Nicolae era disperat după Steaua! Este şi motivul pentru care nu am fost la nici un meci al Universităţii în tribună! Nicolae era prea pătimaş cu fotbalul şi chiar mi-a interzis să mă mai ocup de Universitatea şi de fotbal, motivîndu-mi că Ministerul de Externe nu are echipă de fotbal! Îmi amintesc şi acum un episod petrecut după o victorie a Craiovei cu 5-2 în faţa Stelei. Parcă a dat Cîrţu patru goluri în acel meci, iar a doua zi Nicolae se uita la mine ca la un duşman, nici nu-mi vorbea, de parcă eu eram vinovat, de parcă eu jucasem şi bătusem pe Steaua lui. Era înnebunit după Steaua. Lumea vorbeşte doar despre Valentin şi ajutorul dat de el Stelei, dar pot să vă spun că Valentin era doar instrumentul, prelungirea, moştenirea dragostei lui Nicolae pentru Steaua! Nicolae Ceauşescu era mort după Steaua, el era pasiunea pură, fanatismul dus la extrem. Un exemplu clar: el, preşedintele ţării, a fost cel care a dat ordin ca Lung să vină de la Craiova la Steaua! Ordinul era ordin! Se executa, nu se discuta!”

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

Brejnev, ţigara şi ora

Se uită în jur ca să fie sigur că e urmărit cu atenţie. Probabil, o meteahnă din trecut. Reportofonul are baterii noi. Camera merge. O priveşte fix. Apoi continuă: „Şi un alt episod. Cînd a văzut că bulgarii au desfiinţat cele două cluburi militare, Nicolae Ceauşescu a venit cu o idee genială: Nimeni n-a mai zis nimic, pentru că vedeam că vorbeşte serios. Ulterior a uitat, şi a lăsat-o în pace şi pe Dinamo”. Povestea curge liniştit. Ca-n zilele friguroase de iarnă la gura sobei. Pe geam, parcă se zăreşte un colţ din Vila 22, acolo unde locuia pînă-n 1996 Ştefan Andrei. Apoi, te aştepţi, dintr-un moment în altul să intre Brejnev şi să i se adreseze interlocutorului nostru: „Andrei, aprinde, te rog, o ţigară şi fumeaz-o pînă la filtru. Pe mine nu mă lasă ăştia decît o dată pe oră!” Istoria vorbeşte, noi o ascultăm. Măcar de-am şi învăţa-o…

Culisele formării Craiovei Maxima

„La formarea Craiovei Maxima s-au unit mai multe forţe. Nu puteai să obţii rezultate fără să ai susţinere la Comitetul Judeţean de Partid, să fie acolo oameni care să fie legaţi de echipă. Noi am avut acolo cîţiva prim-secretari cărora le-a plăcut fotbalul. Se deschideau foarte multe uşi. La Universitatea de Stat, un prorector se ocupa numai de echipă. Vara, el îmi trimitea mie în plic secret lista cu oamenii care să intre la admitere. O aprobam imediat. Doi inşi nu au izbutit să intre: unul era Bărbulescu, pentru că nu i-au ajuns colile de examen deoarece scria pe diagonală (!!!) şi Ciurea. Ca să fim exacţi, să spunem că este vorba despre Ilie Bărbulescu, cel care lua ulterior Cupa Campionilor cu Steaua. Bineînţeles că respectivii erau ajutaţi în sensul în care li se puneau la dispoziţie meditatori pentru a-i pregăti înainte de examene. Şi asta şi pentru că părinţii, înainte de Revoluţie, doreau ca băieţii lor să se ocupe de fotbal, dar să termine şi o facultate. Aşa erau vremurile atunci şi nu poate spune nimeni că se greşea cu ceva, dacă ne uităm unde am ajuns cu pregătirea şcolară din ziua de azi. Echipa se numea pe bune, deci, Universitatea Craiova. Jucătorii erau studenţi, şi unii dintre ei foarte buni. Să ne întoarcem la formarea marii echipe. Nu erau numai jucători olteni. Dimpotrivă. Lung era din Carei, dar a făcut liceul la fratele meu, care mi l-a recomandat. Ungureanu şi Negrilă, olteni. Ţicleanu era din Hunedoara, Ştefănescu de la Bucureşti, Cămătaru din Strehaia, Beldeanu adus tot de la Bucureşti, Crişan de la Satu Mare. Cîrţu şi Balaci, olteni. Cum i-am adus? Păi Ştefănescu a venit de la Steaua la schimb cu Sameş. Tocmai le dădusem steliştilor 6-2 şi l-au vrut pe Sameş de la noi! S-a făcut! Pe Ţicleanu l-a adus Teaşcă. Eu am contribuit doar la aducerea lui Beldeanu şi Ştefănescu. Parcă şi Tilihoi. În rest nu am făcut nici o presiune, nici o intervenţie.”

Iordănescu şi Hagi au semnat cu Craiova, dar au fost deturnaţi!

Andrei către fraţii Ceauşescu: „Cine scoate sabia, de sabie va muri!”

„O chestiune ceva mai complicată a fost aducerea lui Beldeanu la Craiova. Anghel Iordănescu a dat admitere la Craiova, a intrat la Universitate şi a semnat pentru Universitatea. În acel moment a intervenit ministrul apărării, care a spus că Steaua nu există fără Iordănescu! Nu l-au lăsat să joace la Craiova! Cum mai tîrziu nu a fost lăsat nici Hagi să joace la Universitatea, deşi semnase, dar să terminăm povestea cu Iordănescu. L-au chemat în Ghencea şi a ajuns Beldeanu, care parcă era împrumutat pe la Reşiţa, la Craiova. Cu Hagi a fost altă poveste. Nicuşor l-a luat de la Craiova şi l-a dus la Sportul Studenţesc, dar ilegalitatea pe care a făcut-o, şi pentru care l-am atenţionat, a fost alta. L-a mutat din anul I de la Craiova în anul I la facultate în Bucureşti. Era împotriva legii o astfel de mişcare, deoarece studenţii nu se puteau muta de la o facultate la alta, să schimbe oraşul, decît după primul an. I-am zis lui Nicuşor, dar nu a vrut să audă. Dar nici lui nu i-a mers prea mult, pentru că în decembrie i l-a luat frati-su, Valentin, pe Hagi şi l-a dus la Steaua. Plus că nu i l-a mai dat niciodată înapoi! Le-am spus la amîndoi: ”

„Da, Universitatea a fost privilegiată de comunism”

Adrian Mititelu declara că nu doar Dinamo şi Steaua au fost favorizate de regimul comunist, ci şi, într-o mult mai mică măsură şi Universitatea Craiova. „Hai să spunem lucrurilor pe nume: Universitatea a avut oameni în Partidul Comunist, oameni importanţi ai puterii care s-au ocupat de echipă şi care au ajutat-o cu multe lucruri! Persoane ca Ştefan Andrei şi Adrian Păunescu au susţinut-o pe Universitatea şi fără aceşti oameni nu s-ar fi făcut nimic”, dezvăluia Mititelu în GSP.

Ştefan Andrei recunoaşte şi îl felicită pe Mititelu pentru proba de sinceritate. „Mititelu are dreptate cînd spune că şi Craiova era privilegiată de comunism. Eu şi Adrian Păunescu ţineam enorm la Universitatea şi avem grijă de echipă. Am puterea să recunosc asta, dar trebuie făcute şi cîteva precizări. Noi aveam o poziţie defensivă, în sensul în care apăram interesele echipei, în vreme ce aceia care conduceau Dinamo şi Steaua erau ofensivi. Călcau totul în picioare pentru a se impune. Repet, eu şi Adrian Păunescu doar apăram echipa. Nu poate spune nimeni că am vorbit cu vreun arbitru să dea meciul Craiovei. Nu poate să spună nici un conducător că i-am furat vreun jucător. Nu poate să spună nimeni că am făcut vreo manevră la federaţie, deşi aveam relaţii. Doar apăram Craiova! Acesta e adevărul adevărat şi mă bucur că Mititelu a avut bărbăţia să recunoască acest lucru”, spune Andrei.

„Ştiam că băieţii mai vindeau cîte-un meci, dar îi lăsam în pace!”

„Au fost şi momente mai delicate, dar le povestesc cu plăcere, pentru că şi atunci, sincer, le priveam la fel. Mai vindeau şi băieţii cîte o partidă, dar nu le ziceam nimic, pentru că nu periclitau obiectivele echipei. Plus că mai cîştigau şi ei nişte bani, iar noi preferam să închidem ochii! O făceau cînd aveau nu ştiu cîte puncte avans în clasament şi nu era nimic de comentat. Plus că erau atît de buni că nu se supărau nici suporterii pe ei. S-a întîmplat la meciuri cu Steagul Roşu, cu Galaţiul, cu CFR Cluj. Apropo de CFR Cluj, ţin minte şi acum un penalty bătut de Oblemenco într-o partidă pe care trebuia s-o cîştige CFR. A fost singurul 11 metri ratat de Oblemenco în toată cariera, dar cum l-a ratat… A tras la steagul de corner ca să fie sigur că nu intră mingea în poartă!”

„Calitatea unui sportiv, dar în principal a unui fotbalist, se vede după calitatea amantelor pe care le are. Această vorbă i-a spus-o Brigitte Bardot, la un moment dat, lui Pişti Kovacs. Şi i-a spus-o o femeie de lux unuia care avea numai femei de lux. Peste timp, m-am convins cît de adevărată este. Ca o comparaţie, uitaţi-vă cu ce curviştine umblă jucătorii de pe la noi şi vă daţi seama ce fotbal avem!” (Ştefan Andrei)

„Oltenii, ca şi arabii, au o caracteristică fundamentală: lipsa de unitate. Spre exemplu, de ce Gică Popescu nu dă jucători de la şcoala lui la Craiova? De ce unii ajung în Italia? De ce Sabrin Sburlea a plecat la Braşov şi acum e la Rapid? Oltenia produce jucători, dar majoritatea nu ajung niciodată la emblema Olteniei, Universitatea” (Ştefan Andrei)

„Craiova a ratat în 1983 calificarea în finala Cupei UEFA pentru că nu a pierdut la Lisabona! După remiza albă din Portugalia, jucătorii au luat returul la mişto, unii au jucat rummy pînă la două noaptea, iar a doua zi au fost titulari!” (Ştefan Andrei)

Cine a fost Ştefan Andrei

* S-a născut pe 29 martie 1931(Podari – Dolj) şi a murit pe 31 august 2014

* A intrat în politică în anul 1957, la vîrsta de 26 de ani, în cadrul Partidului Comunist Român

* În 1972 a devenit secretar al Partidului Comunist

* A ocupat din 1978 şi pînă în 1985, pînă cînd a fost dat afară de Elena Ceauşescu, funcţia de ministru de externe

* Revoluţia l-a prins pe postul de vice-prim-ministru al Guvernului

* Pentru că a făcut parte din regimul comunist, Ştefan Andrei a stat la închisoare timp de doi ani şi cinci luni, imediat după 1990

500 Ron BONUS, 5 runde gratuite + 15 dupa prima depunere doar la cazinoul Unibet!