Stigmatizarea în perioada coronavirusului afectează și România. “Virusul chinezesc” și ura față de conaționali, alimentate de era tehnologiei

La o zi după ce Donald Trump a numit COVID-19 “virusul chinezesc”, un profesor atrage atenția asupra faptului că tendința de a stigmatiza un anumit grup în timpul pandemiei de coronavirus este distructivă.

Eticheta dată coronavirusului

“Dacă privim de-a lungul istoriei, vedem că virusurile și bolile răspândite la nivel global au fost deseori caracterizate într-un asemenea mod.

Astfel, a fost creată o tensiune bazată pe rasă la nivelul unei țări, iar de acolo lucrurile au mers mai departe”, a explicat Robert Huish, profesor la Universitatea Dalhousie, potrivit Halifax Examiner.

“Intenția din spatele unei astfel de declarații este de a blama o anumită populație pentru inconveniențe.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Același lucru s-a întâmplat și cu gripa spaniolă, atunci când Spania a fost declarată vinovată pentru infecție, chiar dacă istoria medicală arată că cel mai probabil virusul a apărut pentru prima dată în Statele Unite”, a mai spus profesorul.

Stigmatizarea de-a lungul istoriei

Huis afirmă că ura față de populația din China, locul de origine al noului coronavirus, ce a început să fie întipărită în mintea noastră în decembrie, a fost pentru el deprimantă, însă deloc surprinzătoare.

Holera, tuberculoza și alte focare de infecție care au avut loc în ultimii 200 de ani, toate aveau ceea ce profesorul numește “tendințe rasiste”.

“Din păcate, suntem în 2020 și vedem același comportament atât în modul în care etichetăm boala, cât și legat de modul în care reacționăm la aceasta”, adaugă Huis.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

“Tocmai de aceea va fi foarte important de văzut cum agențiile de sănătate publică și guvernele încep să vorbească despre COVID-19”, mai spune profesorul.

Astfel, Huis spune că este foarte important să folosim un limbaj care să reitereze faptul că măsurile ce trebuie implementate necesită un efort colectiv.

“Limbajul pe care trebuie să îl auzim acum este acela că toate națiunile sunt împreună în această luptă, în care cu toții trebuie să sacrificăm puțin pentru binele suprem”, precizează profesorul de la Universitatea Dalhousie.

Cum am ajuns să ne întoarcem împotriva conaționalilor

Acest tip de limbaj a prins contur și în România, odată cu declanșarea epidemiei de coronavirus din Italia, a doua cea mai afectată țară din lume, după China.

Astfel, foarte mulți români au comentat pe rețelele de socializare că cei care au plecat la muncă în Italia nu ar trebui să se întoarcă în țară pentru că vor aduce virusul cu ei.

Comentariile au devenit și mai îndreptate spre ură în momentul în care românii plecați în diverse state din Europa, afectate de coronavirus, au decis să revină în țara de origine. “Diaspora să stea acolo”, este mesajul tranmis de mulți români pe rețelele de socializare.

Astfel, cei rămași aici le-au transmis celor din străinătate să rămână în țările în care se află, adresându-le și diverse injurii, un fenomen întâlnit la scară largă, după cum spunea profesorul de mai sus.

În aceste condiții, nu ar trebui să uităm că o bătălie poate fi câștigată doar prin eforturi colective, care presupune, printre altele, acceptarea celor din jurul nostru.