Ştirile false sunt mai populare ca oricând pe reţelele sociale. Facebook nu reuşeşte să ţină în frâu dezinformarea pe care o vezi zilnic

Situația Facebook și a rețelelor sociale în general, când vine vorba de gestionarea știrilor false, este una deloc fericită.

Cele mai recente studii efectuate cu privire la platformele sociale arată că acestea sunt, în continuare, un mediu propice pentru cei ce transmit informații false către public.

Nici faptul că aceste companii nu iau o atitudine mai fermă în privința celor ce distribuie dezinformări nu ajută la crearea unui spațiu mai sigur pe internet.

Cel mai recent studiu al comportamentului utilizatorilor de pe Facebook a fost efectuat analizând alegerile prezidențiale din SUA, din 2020. Iar concluziile nu fac decât să întărească opiniile celor ce susțin că algoritmii companiei contribuie la propagarea conținutului fals.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Dezinformarea este la mare căutare pe Facebook

Între august 2020 și ianuarie 2021, publicațiile cunoscute pentru diseminarea de dezinformații au primit de șase ori mai multe like-uri, share-uri și interacțiuni decât publicațiile de încredere. Descoperirile au ost făcute de cercetători de la New York University și de la Universite Grenoble Alpes.

Studiul ”aduce noi dovezi că, deși se fac eforturi diverse pentru ameliorare, dezinformarea a găsit un cămin propice pe Facebook, unde are o susținere largă din partea publicului”, arată Rebekah Tromble, director al Institutului pentru Date, Democrație și Politici de la George Washington University.

Facebook a găsit și o scuză în ceea ce privește raportul, arătând că acesta măsoară numărul de interacțiuni cu conținutul, dar că asta nu este o măsură a numărului de persoane care văd respectivul conținut. Această cifră, a impresiilor, nu este disponibilă publicului.

Autorii studiului au folosit categoriile propuse de două organizații ce studiază dezinformarea, NewsGuard și Media Bias/ Fact Check. Mii de pagini de Facebook sunt catalogate în funcție de înclinația politică, dar și de tendința de a transmite conținut de încredere sau chestionabil.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Au fost analizate 2.551 de pagini, iar cercetările arată că atât extrema stângă, cât și extrema dreaptă se bucură de mult mai multe interacțiuni cu conținutul decât paginile factuale, neafiliate politic.

Totuși, o altă concluzie este că paginile cu orientare de dreapta (n.r.: este vorba despre ”dreapta americană”, echivalentă a conservatismului) distribuie mai multe dezinformări decât cele de stânga (n.r.: e vorba despre ”stânga americană”, echivalenta liberalismului).

Facebook împiedică persoanele care vor să cerceteze datele de pe platformă

Obținerea unor date concrete este din ce în ce mai dificilă, având în vedere cât de restrictiv este Facebook în partajarea acestor informații. În ultimele luni, Casa Albă a cerut în repetate rânduri informații cu privire la dezinformările despre Covid de pe platformă, dar nu a primit nimic.

Mai mult, Facebook chiar a început să-i ia la țintă pe cei care încearcă să efectueze cercetări asupra datelor obținute din platformă. Laura Edelson, una dintre autorii studiului, a rămas fără cont în urmă cu o lună. Facebook a argumentat că modul de colectare a datelor încalcă o decizie a Comisiei Federale pentru Comerț a SUA, arată washingtonpost.com.

Cu toate acestea, Comisia a intervenit și a afirmat că decizia face excepții pentru cercetători și că Facebook nu ar trebui să o folosească drept scuză pentru a împiedica publicul să înțeleagă mai multe despre comportamentul utilizatorilor de pe rețele sociale.

Studiul lui Edelson arată că algoritmii Facebook nu recompensează partizanatul sau biasul și nici nu favorizează site-uri dintr-o anumită zonă a spectrului politic, așa cum au existat critici.

Totuși, Facebook amplifică în mod real dezinformarea, deoarece aceasta este preferată de public, iar coincidența face ca site-urile de dreapta să fie cele care distribuie acest conținut. Dintre publicațiile catalogate ca fiind de extremă dreaptă, cele ce distribuie dezinformări primesc 68% din interacțiunile utilizatorilor.

Cum încearcă rețelele sociale să împiedice dezinformarea

Companiile din industria social media au o serie de pârghii prin care pot pedepsi utilizatorii care distribuie informații false. Firește, fiecare dintre site-uri are propriile reguli, iar multe dintre acestea par că sunt create tocmai pentru a lăsa diverse portițe de exploatare. 

Cei care încalcă regulile constant vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, să fie eliminați complet de pe platformă. Totuși, așa cum ”până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții”, tot așa se întâmplă și cu interzicerea accesului, care este un proces foarte nuanțat și care poate crea confuzii.

Unele platforme acordă trei șanse până la suspendare, altele cinci. Twitter, de exemplu, pare cea mai permisivă platformă, deoarece acordă șanse diferite pentru dezinformarea vizavi de Covid și pentru integritatea civică pe platformă. Astfel, în total, un utilizator ar avea până la nouă șanse să își facă de cap.

Asta nu e singura portiță pe care ai putea s-o găsești în regulamentele platformelor sociale. YouTube și Facebook, de exemplu, oferă avertismente ce expiră după 90 de zile, respectiv un an. Astfel, cine dorește să disemineze informații false, o poate face constant fără să rămână permanent fără cont. Cei ce folosesc mai multe conturi sunt și mai avantajați.

”Cei mai scandaloși, cei mai controversați și cei mai conspiraționiști utilizatori sunt buni pentru business, deoarece aceștia creează interacțiuni pe platformă”, spune Hany Farid, profesor la University of California Berkeley School of Information. ”De aceea, cred că e mai degrabă un joc decât o luptă, în care Facebook suspendă un cont pentru o săptămână, iar acesta poate reveni ulterior la vechile  tabieturi.”

Rețelele sociale au încercat să evite decizii cu privire la ce e adevărat și ce e fals. Unii încă se simt inconfortabil dacă e nevoie să tranșeze astfel de controverse. Neal Mohan, chief product officer la YouTube, spunea că dezinformarea nu e întotdeauna ”clară” și că ”în absența unei certitudini, ar trebui ca giganții tech să decidă când și unde să stabilească limite în teritoriul ambiguu al dezinformări? Eu sunt ferm convins că nu.”

După alegerile prezidențiale din SUA, din 2016, companiile au început, totuși, să introducă diverse metode de împiedicare a conținutului fals. Au apărut, astfel, etichetele care marchează conținutul chestionabil, dar și politicile de trei, patru sau cinci șanse.

Twitter a dezvăluit abia în martie 2021 un sistem oficial de șanse, care pot aduce suspendări de 12 ore sau de șapte zile. După cinci șanse acordate, utilizatorul rămâne permanent fără cont.

Totuși, compania păstrează separate șansele pentru dezinformări de Covid și pe cele legate de alte abateri de la regulament. Astfel, un utilizator poate încălca regulile de nouă ori până să rămână fără cont.

YouTube are o astfel de politică încă de acum ani buni, iar un utilizator poate rămâne permanent fără cont dacă încalcă regulile platformei de trei ori în decurs de 90 de zile.

Situația rămâne încă neclară pe Facebook, unde sunt oferite până la cinci șanse. Ajuns la a cincea, un utilizator rămâne fără cont tip de 30 de zile. După ce acesta revine pe platformă, dacă continuă să încalce regulile, nu este neapărat suspendat permanent, ci poate primi în continuare suspendări de 30 de zile. 

Facebook a prezentat public aceste informații în urma scandalului în care a fost implicată, după ce l-a suspendat pe Donald Trump de pe platformă, în urma atacului de la Capitoliu.

Hani Farid, însă, este de părere că ”toate măsurile sunt reactive, niciuna dintre ele nu este bine gândită, tocmai de aceea regulile sunt atât de ciudate și nimeni nu le înțelege pe deplin”, conform cnn.com.

Astfel, situația dezinformărilor și a știrilor false din social media rămâne, în continuare, problematică. Rețelele sociale evită să dicteze care este adevărul, iar asta le oferă utilizatorilor posibilitatea de a posta orice, oricând și oricum.