Strada din București care a dispărut. A fost distrusă în ciuda faptului că avea un farmec aparte și era plină de negustori și magazine vestite

Strada populară din București care a dispărut. A fost distrusă, deși era foarte apreciată și avea un farmec apare. Era plină de negustori, dar și de magazine vestite.

Strada din București care a dispărut, în ciuda faptului că avea un farmec aparte

Cu mult timp în urmă, în București exista o stradă foarte apreciată, fiind una dintre cele mai populare artere comerciale din Capitală. Pe aceasta erau numeroase magazine și mărfuri la prețuri accesibile.

Este vorba despre Strada Bazaca, un loc ce a fost popular timp de mai bine de un secol. Numele acestei străzi provenea de la Anastasie Bezaca, secretarul principelui Prozorovsky, general-șef al armatei ruse în timpul războiului ruso-turc (1806-1812).

După război, acesta s-a stabilit în București și a adunat o avere uriașă. Era conducătorul cancelariei imperiale din Principatele Române. Acesta ar fi cumpărat mai multe prăvălii pe strada care a ajuns, ulterior, să-i poarte numele, conform unor surse.

Digi24.ro

VIDEO Momentul altercației dintre Ionel Ganea și vecinul său. Scandalul a fost filmat de o cameră de supraveghere

Alte surse susțin că acesta ar fi ridicat Hanul Bezaca, de tip pasaj, care avea prăvălii de-o parte și de alta a pasajului. Era asemănător cu Hanul cu Tei, care există și în ziua de azi.

Strada a apărut datorită lui Bezaca și tot datorită acestuia a devenit atât de populară. Numele acestuia a fost, însă, preluat și stâlcit de locuitorii Capitalei, iar strada a devenit a rămas cunoscută ca Bazaca.

Pe stradă erau numeroși negustori și multe magazine. Aceștia aveau un caracter insistent și le plăcea să negocieze, iar strada era situată aproape de Piața Unirii.

Negustorii aveau prețuri foarte accesibile, iar darul lor de a negocia îi atrăgea pe oameni. Aceștia spuneau glume și stăteau la discuții, astfel că aveau un mare succes.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Vă spun o noutate. Candidez la președinție! Absolut serios”. Ce a urmat

Bucureștenii găseau orice pe Strada Bazaca

Locuitorii Bucureștiului găseau tot felul de materiale, accesorii și alte bunuri, pentru toate gusturile și buzunarele. “Când trebuia să treci prin Bazaca, aveai impresia că te împleticești printre bucățile desfăcute de pânză și stambă și că le tragi după tine”, se arată într-un reportaj din 1932 din “Ilustrațiunea Română”, notează B365.ro.

Mai existau, însă, și aspecte neplăcute. La magazinele mari, populare și cu tarife mai crescute, se vindea la metru. Pe Strada Bazaca, stofa era măsurată la “cot”, după cum spunea Daria Luca, reporter la “Ilustrațiunea Română”.

“Ca un diabolic prestidigitator, vânzătorul împarte și acest cot în jumătate când întinde și saltă cu eleganță între mâini marfa, acompaniind această operațiune de o serie de formule de vrajă: ‘S’o purtați sănătoasă!’, ‘E o stofă de o frumusețe rară’, ‘Ați târguit foarte ieftin’, ‘Pentru dvs., în mod excepțional v’am făcut acest preț’, ‘Să trăiți, să mai poftiți’”…, povestea aceasta.

Pe această stradă se afla și celebrul “La Vulturul de mare cu peștele în gheare”, magazinul de pânzeturi al lui Th. Athanasiu. Acesta a decis ca magazinul să se numească așa deoarece nu își dorea un nume simplu și seci pentru locație.

De ce a dispărut strada, deși era foarte populară

Cu toate că era o stradă foarte populară și apreciată de bucureșteni, nu a supraviețuit lucrărilor de modernizare și schimbare a Capitalei, care au avut loc înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial.

Strada Bazaca a fost distrusă, lucru care a întristat multe persoane. În 1933, un reporter a spus că această stradă “nu poate să mai dispară”, pentru că era “o cutumă” a Bucureștiului.

Era nevoie de spațiu pentru bulevardul I.C. Brătianu și pentru blocurile aflate la marginea arterei importante, astfel că strada a dispărut, în final.

“În curând și acest ultim refugiu al pitorescului oriental dăinuind în inima Capitalei, va fi ras de pe suprafața pământului, iar pe locul unde se răsfață astăzi tejghelele pline de tot soiul de pânzeturi viu colorate, nu va mai rămâne decât o vastă piață, mai mult sau mai puțin bine pavată”, anunța “Ilustrațiunea Română” de pe 27 octombrie 1937.