Stresul, cel mai mare dușman al șoferilor din România. Metode de evitare a crizelor din trafic: ”Recomand o chestiune banală, dar care are efect”

Stresul este prezent în viața tuturor, indiferent de vârstă, sub diverse forme. Când vorbim despre șofat, stresul parcă își face și mai simțită prezența, dați fiind factorii de risc și anxietatea care ne cuprinde. Dar oare de ce apar aceste simptome deranjante atunci când ne urcăm la volan? Experții explică.

Tipuri de stres și simptomele sale

Aproape orice situație întâlnită în viață are potențial de a deveni stresantă, însă acest lucru se manifestă diferit de la o persoană la alta. Potrivit medicilor, există trei tipuri de stres care prezintă simptome supărătoare:

• Stres acut – cel mai comun tip de stres, necesar în unele momente, cu efect de scurtă durată. Este un răspuns fizic al organismului la provocările și evenimentele neașteptate, ajutând la gestionarea situațiilor periculoase;
• Stres episodic – apare atunci când o persoană crede că se află sub presiunea cuiva sau a ceva în permanență. Acest tip de stres trebuie ținut sub control, căci poate duce la modificări grave ale comportamentului.
• Stres cronic – apare în urma mai multor episoade de presiune emoțională ce poate dura între câteva zile și chiar ani. Perioadele lungi de stres pod duce la probleme de sănătate, cum ar fi boli autoimune, psoriazis sau alopecie.

Și simptomele stresului pot fi împărțite în tei categorii:

• Simptome fizice – transpirație, senzație de gură uscată, dureri în piept și de spate, crampe, spasme, senzație de furnicături, leșin și dureri de cap;
• Simptome emoționale – furie, epuizare, dificultăți de concentrare, oboseală, sentiment de nesiguranță, iritabilitate crescută, tristețe;
• Simptome comportamentale – anxietate, depresie, imunitate scăzută, fluctuații ale tensiunii arteriale, dureri musculare, tulburări ale somnului și gastro-intestinale, lipsa libidoului, tulburări erectile.

Digi24.ro

Șeful mercenarilor care îl păzesc pe Călin Georgescu a fost săltat din trafic. Polițiștii au găsit un adevărat arsenal

Specialiștii definesc stresul drept reacția subiectivă a fiecărei persoane la evenimentele din jur.

„Stresul e o raportare la anumite evenimente într-un mod particular cu propriile noastre resurse, așa cum le percepem și le interpretăm noi. Deci stresul este un efect al expunerii la anumite situații într-un mod particular, modul cum tolerăm noi frustrarea sau anumită incertitudine sau anumită periculozitate a evenimentelor”, explică psihologul Ionel Simioancă pentru FANATIK.

Cum și când apare stresul a volan

Să conduci, mai ales în contextul în care străzile din România au fost catalogate drept unele dintre cele mai aglomerate din lume, poate fi o activitate cu adevărat stresantă. Așadar, stresul poate apărea la volan din mai multe motive.

Frica de accident este des întâlnită în rândul șoferilor, fie că se manifestă față de propria persoană, pasageri, pietoni ori față de avarierea propriei mașini sau a vreunui coleg de trafic. Acest sentiment este perfect normal, însă nu trebuie exagerat, căci poate ajunge să se transforme într-un factor de stres major ce afectează calitatea vieții. Ca să evite accidentele, șoferii trebuie să fie odihniți și să respecte regulile de circulație, dar să fie și prudenți și atenți la orice se întâmplă în jurul lor în trafic.

Digisport.ro

Zelenski n-a stat pe gânduri și l-a trecut pe ”lista neagră”: ”Îi cedează țara lui Putin!”. A primit imediat o replică dură

Graba este un alt motiv de stres la volan. Marea majoritate a șoferilor folosesc drept scuză pentru neatenție nevoia urgentă de a ajunge într-un anume loc. Acest obicei nesănătos este unul dintre factorii de risc în cazul accidentelor de circulație, de multe ori rezultate cu pagube însemnate sau chiar victime. Șoferii trebuie să fie conștienți că graba nu este un motiv pentru a comite ilegalități sau pentru manevrele periculoase, mai ales că există și situații care nu pot fi controlate, cum ar fi traficul aglomerat sau vremea.

Aglomerația, cel mai mare dușman al șoferilor

În cazul aglomerației, aceasta nu poate fi controlată de șoferi, dată fiind și condiția drumurilor. Ambuteiajele se formează des, mai ales în anumite intervale orare, când se știe că oamenii merg sau pleacă de la serviciu ori își duc sau își iau copiii de la școală. Astfel, traficul intens și lipsa de timp pot să îi facă foarte anxioși pe șoferi. Din păcate, mulți recurg fie la manevre periculoase, fie la un comportament agresiv, nu puține fiind cazurile în care conducătorii auto s-au luat la bătaie în mijlocul străzii în urma unor șicanări în trafic.

„Traficul a crescut oarecum exponențial ca număr de mașini pe aceeași infrastructură și, evident, asta a dus la o anumită aglomerare și, raportat la propriile resurse pe care le avem, începând cu timpul pe care îl alocăm deplasărilor și la resursele fizice, carburant sau riscuri de a genera anumite evenimente cu costuri, cred că am ajuns la o situație în care generăm, implicit, și adaptare. Expunerea a tot fost în ultimii ani și începem deja să vedem un tipar din a sta în trafic.

Trebuie să înțelegem partea asta de particularitate, de aspect personal pentru că noi, în mare măsură, externalizăm spunând că din cauza celuilalt avem reacția asta și e oarecum fals. Până la urmă, evenimentele apar, vor exista, dar reacția ne-o alegem noi. Dacă înțelegem asta, putem înțelege și partea de provocare și reacția noastră la provocare și să ne înțelegem propriile reacții și cu consecințele posibile, consecințele fiind, de multe ori, până în sfera penală”, mai declară specialistul în psihologie.

În 2021, România ocupa locul 16 în topul celor țărilor cu cele mai aglomerate străzi din lume, cu un total de 5,529.000 de mașini și cu 66 de mașini per kilometru. În ceea ce privește Bucureștiul în 2024, acesta ocupă locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume, cu 55% nivel de congestie. În 2023, cea mai aglomerată zi din an a fost 28 noiembrie, când, pentru a parcurge 10 kilometri au fost necesare 36 de minute și 50 de secunde.

Cum putem evita aglomerația și reduce stresul cauzat de trafic

Pentru a evita pe cât posibil aglomerația, ne putem face un traseu dinainte, cunoscând deja zonele și orele cele mai riscante. De asemenea, pentru a nu ne trezi în situații dificile și mai ales stresante, ar fi bine să ne luăm chiar și o marjă de siguranță în ceea ce privește timpul.

„S-au dezvoltat, în timp, multe platforme tip Waze, să ne deplasăm și să alege rutele pe care poate nu-i la fel de aglomerat, poate că nu consumăm așa mult timp sau carburant. Și platformele s-au dezvoltat suficient încât să ne diminueze sau să ne minimalizeze componenta asta de frustrare pentru incertitudine. Ne arată că într-un anumit trafic e roșu, e aglomerat, asta înseamnă că mintea noastră conștientizează că e aglomerat, deja devine predictibilă și diminuează din acel stres de imprevizibilitate.

Aș sugera o variantă care poate fi foarte facilă în orașe mari, să apelăm la mijloacele de transport în comun. Prin asta diminuăm foarte mult și din costuri, dar și mintea se poate ocupa cu altceva, de citit, de un laptop, timp în care nu suntem atât de implicați în trafic și atunci cumva se diminuează și din partea de răspundere, nu conduci tu, nu ai grija asta”, susține Ionel Simioanca.

Metode de diminuare a tensiunii în trafic

Având în vedere prezența aproape constantă a stresului în viața cotidiană, experții au găsit unele metode de a ține simptomele stresului și posibilitatea afectării sănătății sub control. Printre aceste modalități se numără exercițiile fizice, timp de calitate petrecut cu familia și prietenii, un somn odihnitor, realizat metodic, menținerea unei atitudini pozitive pe cât posibil în timpul unor situații negative, practicarea unor tehnici de respirație, practicarea unui hobby ce aduce plăcere.

„Unora le mai recomand să apeleze la cutii automate de viteze, care diminuează cumva din partea de implicare personală, mai ales într-un trafic aglomerat, nu ai atâta de schimbat treptele, nu ești atât de setat spre a urmări când trebuie să le schimbi, când a plecat cel din față, dacă moare motorul. Pentru tineri și anumiți participanți la trafic va însemna mult în a diminua din stresul din trafic.

Eu caut variantele oarecum atipice față de cele consacrate, asculți muzică, dacă ești mai mult timp în trafic, mai recomand o chestiune banală, simplă, dar care are efect, să ai apă la dispoziție, să te hidratezi, chiar dacă nu încurajez în mod special distragerea atenției prin alte activități în mașină, dar se pare că încet-încet normalizăm ceea ce cândva nu era deloc încurajat, distragerea atenției prin folosirea telefoanelor mobile. La cozile foarte lungi, dacă nu au discuții cu pasagerii, o să constatați că 8 din 10 conducători auto scot telefoanele și butonează”, sunt sfaturile specialistului în psihologia transporturilor pentru FANATIK.

În contextul unui drum lung, șoferii tind să fie cuprinși de tristețe, plictiseală și neatenție. Existența unui pasager poate fi benefică din mai multe puncte de vedere ce pot fi luate în considerare de șoferi. Și muzica preferată poate ajuta la relaxarea conducătorului auto. De asemenea, poți folosi chiar și aromaterapia, alegând un odorizant plăcut care să te relaxeze pe parcursul drumului. Odihna este primordială atunci când urmează să ne urcăm la volan, dar și poziția corectă în timpul șofatului. Cea mai bună metodă rămâne, însă, conștientizarea, după cum explică Ionel Simionca.

„Cea mai bună chestie este conștientizarea efectelor la care poate duce stresul. Stresul adaptativ înseamnă, până la un anumit punct, activarea vigilenței și o atenție care e necesară și obligatorie în trafic. Dincolo de asta, devine un distres care poate duce la reacții de agresivitate, reacții de frustrare care pot avea consecințe mult peste cele pe care le putem anticipa, adică un accident cu victimă, un accident cu anumite costuri. Așadar, prima chestie pe care cu toții o avem la dispoziție rămâne conștientizarea consecințelor la care poate duce reacția agresivă sau impulsivă în anumite momente”, afirmă psihologul.