Structura anului școlar 2026-2027. Când sunt anunțate vacanțele și ce îi îngrijorează pe părinți

Ministerul Educației a publicat forma finală și avizată a structurii anului școlar 2026-2027. Potrivit calendarului, cursurile vor începe pe data de 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe data de 19 iunie 2027. Ce se va întâmpla cu săptămâna de vacanță, ce spune președintele Federației Naționale a Părinților din România și ce părere are președintele Consiliului Național al Elevilor.

Structura anului școlar 2026-2027

Ministerul Educației a publicat joi, 12 februarie, forma finală a structurii anului școlar 2026-2026, care a fost și avizată. Astfel, cursurile vor începe pe data de 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe 18 iunie 2027. De asemenea, săptămâna de vacanță de schi rămâne la decizia inspectoratelor școlare județene și al municipiului București. Aceasta este planificată pentru perioada 15 februarie – 7 martie 2027. Cu toate acestea, până la data de 1 aprilie 2026 fiecare unitate de învățământ trebuie să comunice elevilor și părinților săptămâna de vacanță aleasă la nivel de județ.

Cât despre programele naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, acestea se vor desfășura în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027. Ministerul a mai precizat faptul că prin eliminarea acestor programe nu s-ar fi ajuns la reducerea numărului de săptămâni de cursuri, ele fiind cuprinse în numărul total al acestora. Referitor la data de începere a cursurilor, Ministerul Educației a subliniat faptul că dacă ar fi început cu o săptămână mai târziu, atunci s-ar fi decalat cu o săptămână și data de încheiere, dar s-ar fi modificat și examenele naționale din 2027.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 4 iunie 2027. Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 11 iunie 2027

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

„Considerăm că este în interesul superior al copilului ca probele scrise ale examenelor să nu se decaleze, date fiind etapele ulterioare (admiterea la liceu, pentru absolvenții clasei a VIII-a, respectiv admiterea la facultate, pentru absolvenții clasei a XII-a).

Digisport.ro

Iranienii l-au sunat pe Donald Trump pentru a semna acordul și a încheia războiul! Decizia luată de american fără să stea pe gânduri

În ceea ce privește decizia de a menține Programele Naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, aceasta este justificată de faptul că scopul acestor programe este să creeze cadrul pentru desfășurarea unor activități care să îmbine teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi. Acest obiectiv poate fi atins prin activități gratuite, desfășurate în școală, folosindu-se resursele disponibile.

Facem un apel către unitățile de învățământ să valorifice aceste oportunități în beneficiul copiilor și al întregii comunități educaționale – activitățile care pot fi organizate în cadrul acestor programe pot fi un sprijin real nu doar pentru învățarea în contexte nonformale și dezvoltarea socioemoțională a copiilor, ci și pentru întărirea parteneriatului școală, părinți și comunitate”, se mai arată pe site-ul ministerului.

Care sunt avantajele structurii anului școlar 2026-2027

FANATIK l-a contactat pe președintele Federației Naționale a Părinților din România, Cătălin Viorel Nan, pentru un punct de vedere cu privire la structura anului școlar 2026-2027. Acesta a menționat faptul că, de fapt, dincolo de structură și de împărțirea pe module și vacanțe, „trebuie să ne uităm și să fundamentăm impactul real asupra copiilor și părinților. De fapt, asta contează cel mai mult”. Cât despre avantajele calendarului, liderul federației menționează că se reduce suprasolicitarea.

„Putem spune că o să fie avantaje, că perioadele de învățare sunt mai scurte și reduc suprasolicitarea. Putem să vedem lucruri bune. Și aceste vacanțe intermediare pot preveni epuizarea. Putem să vedem, iar, un lucru bun în flexibilitatea asta organizatorică pentru unitățile de învățare, pentru inspectorate. Totuși, trebuie să urmărim cumva atent și anumite aspecte. Structura calendaristică trebuie neapărat corelată cu logica curriculară. Dacă modulele nu sunt aliniate cu ritmul de predare, evaluare, afectează continuitatea învățării”, a punctat Cătălin Nan.

Vacanțele pun probleme părinților

În același timp, președintele federației a menționat că vacanțele „creează destul de multe provocări și pentru părinți”. În acest context, Cătălin Nan a menționat faptul că cei din mediul rural sunt mai dezavantajați față de cei din mediu urban, având în vedere opțiunile dedicate copiilor pe care le au la dispoziție în perioada respectivă.

„Vacanțele creează destul de multe provocări și pentru părinți, mai ales pentru cei care lucrează în regim fix, care își iau concediile și le planifică o dată pe an. Și noi nu putem să spunem că avem centre comunitare sau avem programe care să se ocupe de copii în aceste vacanțe. Deci pentru părinți este o provocare.

Ceea ce ne duce, după aceea, la o inechitate între părinții din urban și părinții din mediul rural. Pentru că părinții din urban, cumva, au acces la mai multe resurse și pot suplini mai ușor perioadele libere, prin activități private. În mediul rural, sau chiar pentru familiile vulnerabile, aceste pauze dese pot accentua decalajele educaționale. Deci, poziția noastră ca federație este că structura anului nu trebuie judecată doar prin confortul administrativ, ci chiar prin prisma echilibrului emoțional al copilului”, a mai afirmat președintele Federației Naționale a Părinților din România, pentru FANATIK.

Cât de mult își exprimă părinții opiniile cu privire la deciziile ce țin de organizarea anului școlar

Întrebat dacă părinții au fost suficient de consultați în procesul decizional privind structura anului școlar, Cătălin Nan a afirmat că lucrurile decurg într-un „mod formal”. Acesta a explicat faptul că Ministerul Educației Organizează consultări publice, însă programele vin deja făcute în Comisia de Dialog Social, iar termenul de reacție este foarte scurt, de doar câteva zile. În același timp, liderul federației a menționat că, după ce se exprimă observațiile, ele nu sunt integrate și nu se fac modificări suficiente.

„Acum, dacă coborâm la nivel de unitate de învățământ, deși părinții sunt reprezentați prin consiliul de administrație al școlii și funcționează comitetul de părinți, consiliul reprezentativ al părinților, și aceștia pot formula propunere scrise către director, de obicei sunt aleși părinți, și aș îndrăzni să spun că în 90% din cazuri sunt aleși părinți foarte docili, cuminți, foarte moi, să spun, cu directorii, care nu fac probleme. Vine diriginta: „Cine vrea să fie președintele de clasă?”. Toți părinții capul în jos. 99% dintre părinți sunt foarte cuminți și tăcuți așa, contrar opiniei publice. Există si părinți recalcitranți, dar îi numeri pe degete în toată țara”, a mai afirmat președintele Federației Naționale a Părinților din România, Cătălin Nan.

Elevii se arată mulțumiți de calendar

FANATIK a luat legătura și cu președintele Consiliului Național al Elevilor, Mihnea Haiduc. Acesta a afirmat faptul că tinerii sunt mulțumiți, în mare parte, de program, „comparativ cu anii trecuți în care elevii de clasa a XII-a terminau în luna iulie”.

„Faptul că începem mai devreme față de alți ani școlari este fix pentru că în perioada de vară lumea se plângea că în centrale de evaluare pentru bacalaureat este foarte cald. Nu există aer condiționat și dotări suficiente încât să și reziste valului de căldură. Și să fim în serioși, să faci școală pe 20 iunie, să mergi la școală până pe 20 iunie, mori de cald în clase. Adică de aici au apărut aceste nemulțumiri și de asta s-a schimbat acum 2 ani. Să începem mai devreme în septembrie și să terminăm mai devreme în iunie”, a declarat Mihnea Haiduc.

Elevii, nemulțumiți că nimeni nu vrea să fie ministru al educației

În același timp, președintele consiliului a punctat faptul că există o problemă pentru faptul că nu există o legătură între elevi și ministru. Astfel, s-a elaborat și o scrisoare în acest sens. Consiliul Național al Elevilor îi solicită viitorului ministru al educației să își asume finalizarea reformei curriculare, să diminueze efectele măsurilor de austeritate din educație, să regândească criteriile de acordare a burselor de merit și reintroducerea burselor olimpice în metodologie, să crească accesului echitabil la servicii de consiliere psihopedagogică, să sprijine elevii din medii dezavantajate prin politici țintite și sustenabile, să regândească fundamental reforma liceelor tehnologice, să îmbunătățească infrastructura școlară și să se implice direct elevii în elaborarea politicilor educaționale.

„Din perspectiva elevilor, ministrul educației ar trebui să îndeplinească câteva calități esențiale. Nu ar trebui să se remarce prin festivisme și reforme de fațadă, ci printr-o capacitate autentică de dialog. Elevii, profesorii și părinții trebuie tratați ca parteneri egali de discuție, nu ca spectatori care asistă de pe margine la decizii deja luate și care sunt invitați formal să se exprime, dar vorbesc fără a fi cu adevărat auziți. Apoi, e nevoie de respect și empatie, nu doar în documente oficiale, ci în tonul, cuvintele și gesturile publice”, se arată în scrisoarea publicată de Consiliul Național al Elevilor.