Studiu. Efectele devastatoare ale poluării: specia umană, în pericol de extincţie. “Când am decodat rezultatele, am împietrit”

Efectele agresiunii omului asupra mediului înconjurător sunt resimțite de sănătatea și fertilitatea speciei umane, avertizează cercetătorii. Potrivit oamenilor de știință, pe măsură ce biodiversitatea scade, numărul epidemiilor va crește, iar substanțelor chimice produse de poluarea crescută afectează sănătatea reproductivă a umanității.

Cercetătorii francezi au realizat un studiu potrivit căruia, focarele de boli infecțioase sunt mai probabile în zonele afectate de defrișări pentru schimbarea destinației terenurilor, ceea ce duce la scăderea biodiversității.

Iar o cercetătoare din Statele Unite ale Americii trage un semnal de alarmă asupra efectului negativ pe care îl au substanțele chimice prezente în tot ceea ce ne înconjoară asupra sănătății reproductive a speciei umane.

Focarele de boli infecțioase, mai probabile în zonele defrișate

Potrivit unui studiu care sugerează că numărul epidemiilor va crește pe măsură ce biodiversitatea scade, focarele de boli infecțioase sunt mai probabile în zonele de defrișări și plantații de monocultură.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

Schimbarea destinației terenurilor este un factor semnificativ în apariția virusurilor zoonotice, cum ar fi COVID-19 și a bolilor transmise de vectori, cum ar fi malaria, spune studiul publicat în Frontiers in Veterinary Science.

Chiar și plantarea de arbori poate crește riscurile pentru sănătatea populațiilor umane locale dacă se concentrează asupra unui număr mic de specii, așa cum se întâmplă adesea în pădurile comerciale, a constatat cercetarea.

Autorii susțin că acest lucru se datorează faptului că bolile sunt filtrate și blocate de o serie de prădători și habitate într-o pădure sănătoasă și biodiversă. Când acest lucru este înlocuit de o plantație de ulei de palmier, câmpuri de soia sau blocuri de eucalipt, speciile specializate mor, lăsând generaliști, cum ar fi șobolanii și țânțarii să prospere și să răspândească agenții patogeni în habitatele umane și non-umane. Rezultatul net este o pierdere a reglării bolilor pe cale naturală.

„Am fost surprins de cât de clar a fost modelul”, a spus unul dintre autori, Serge Morand, de la Centrul Național Francez de Cercetare Științifică, citat de The Guardian. „Trebuie să acordăm o atenție sporită rolului pădurii în sănătatea umană, sănătatea animalelor și sănătatea mediului. Mesajul din acest studiu este ‘nu uitați de pădure’.”

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

Cercetătorii au examinat corelația dintre tendințele de acoperire a pădurilor, plantații, populație și boli din întreaga lume folosind statistici de la instituții internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, Banca Mondială, Organizația pentru Alimentație și Agricultură și baza de date epidemică Gideon.

În perioada de studiu din 1990 până în 2016, aceasta a acoperit 3.884 de focare de 116 boli zoonotice care au trecut bariera speciei și 1.996 de focare de 69 de boli infecțioase transmise de vectori, transportate în principal de țânțari, căpușe sau muște.

Lucrarea arată că focarele au crescut în timp, pe măsură ce plantațiile s-au extins rapid și acoperirea generală a pădurilor a scăzut treptat. În sine, o corelație nu este o dovadă a cauzalității, deoarece pot fi implicați alți factori, cum ar fi perturbarea climatului. Autorii își susțin argumentul cu mai multe referințe la studii de caz individuale care evidențiază legăturile dintre epidemii și schimbarea utilizării terenurilor.

În Brazilia, oamenii de știință au demonstrat că defrișările sporesc riscurile de focare de malarie. În sud-estul Asiei, studiile au arătat cum defrișarea pădurilor favorizează țânțarul Anopheles darlingi, care este un vector pentru mai multe boli. Pierderea pădurilor primare a fost, de asemenea, identificată ca un factor în apariția Ebola în Africa de Vest și reapariția leishmaniozei purtată de artropode.

Noul studiu se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi că virusurile sunt mai susceptibile de a se transmite oamenilor sau animalelor dacă locuiesc în sau în apropierea ecosistemelor perturbate de om, cum ar fi pădurile defrișate recent sau mlaștinile drenate pentru terenuri agricole, proiecte miniere sau proiecte rezidențiale.

Acest lucru este modelat de tiparele comerciale și de comportamentul consumatorilor. Un sfert dintre pierderile globale de păduri sunt determinate de producția de mărfuri precum carnea de vită, soia, ulei de palmier și fibră de lemn. Exploatarea minieră se adaugă acestei probleme prin contaminarea râurilor și cursurilor de apă care sunt vitale pentru un ecosistem rezistent, sechestrarea carbonului și calitatea solului.

Morand a declarat că studiul său a demonstrat că riscurile de boală trebuie adăugate la analiza risc-beneficiu a noilor proiecte. „Ar trebui să luăm în calcul costurile sănătății publice atunci când luăm în considerare noi plantații sau mine. Riscurile sunt mai întâi pentru localnici, dar apoi în întreaga lume, deoarece am văzut cu COVID cât de repede se pot răspândi bolile.”

Morand lucrează acum la un studiu mai detaliat care va utiliza analiza prin satelit a acoperirii pădurilor pentru a examina legăturile cu boala. Cu mai multe informații, el crede că ar putea fi posibil să se prevadă focare viitoare și să lucreze cu comunitățile locale pentru a construi peisaje ecologice diverse și productive din punct de vedere economic, care să reducă riscurile.

Poluarea afectează sănătate reproductivă a oamenilor

Micșorarea organelor sexuale masculine și scăderea numărului de spermatozoizi sunt doar două consecințe ale substanțelor chimice produse de poluarea crescută, profesorului de medicină și sănătate publică dr. Shanna Swan de la Mount Sinai Medical Center din New York.

Potrivit acesteia, omenirea se confruntă cu o „criză existențială” ca urmare a ftalaților, o substanță chimică utilizată la crearea materialelor plastice care afectează sistemul endocrin producător de hormoni.

În noua ei carte “Numărătoarea inversă”, expertul în sănătatea reproductivă susține că „starea actuală a problemelor de reproducere nu poate continua mult mai mult timp fără a amenința supraviețuirea umană”.

Cercetările sale au pornit de la studierea sindromului ftalat la șobolani, care a constatat că atunci când fetușii erau expuși substanței chimice, erau mai susceptibili să se nască cu organele genitale micșorate.

În timp ce substanța chimică este utilizată în cea mai mare parte la crearea materialelor plastice, poate fi găsită în produse cosmetice, jucării, alimente și produse farmaceutice și a fost legată de o scădere a producției de testosteron.

Dincolo de sistemele noastre de reproducere, acești poluanți au fost, de asemenea, legați de naștere prematură, IQ-uri mai mici, obezitate și alte rezultate negative pentru sănătate.

Situația a devenit o criză existențială pentru rasa umană, avertizează Swan.

„Dintre cinci criterii posibile pentru ceea ce face ca o specie să ajungă pe cale de dispariție, doar unul trebuie îndeplinit”, scrie ea. „Situația actuală a oamenilor îndeplinește cel puțin trei.”

Cercetările doctorului Swan urmează unui studiu realizat de Universitatea din Sheffield în 2019, care a constatat că un compus descoperit în roșii ar putea contribui la creșterea calității spermei.

Cercetătorii au spus că descoperirile lor ar putea ajuta la reducerea nevoii de tratamente de fertilitate invazive în viitor, deoarece mai mult de 40% din toate cazurile de infertilitate se datorează producției sau funcției anormale a spermei.

Profesorul Allan Pacey, șeful departamentului de oncologie și metabolism al Universității din Sheffield și autor principal, a spus: „Când am decodat rezultatele, am împietrit, aproape că am căzut de pe scaun. Îmbunătățirea morfologiei – dimensiunea și forma spermei – a fost dramatică”, relatează The Independent.

Prof. Richard Sharpe, profesor la MRC Center for Reproductive Health de la Universitatea din Edinburgh, a numit studiul „o mică rază de soare”.