Un studiu recent publicat de către Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene, bărbații au parte de o viață sănătoasă mai lungă cu patru luni comparativ cu femeile. Aceste date sunt surprinzătoare în condițiile în care speranța de viață a femeilor este cu câțiva ani mai mare decât a bărbaților.
În 2022, numărul de ani de viață sănătoasă la naștere în UE a fost în medie de 62,6 ani, 62,8 ani pentru femei și 62,4 ani pentru bărbați, potrivit datelor unui studiu Eurostat publicat recent. Concret, bărbații au parte de o viață sănătoasă mai lungă cu patru luni, comparativ cu a femeilor.
„Speranța de viață la naștere pentru femeile din UE a fost, în medie, cu 5,4 ani mai mare decât cea pentru bărbați (83,3 ani față de 77,9 ani). Anii de viață sănătoasă – fără limitări ale activității – reprezintă 75 % și, respectiv, 80 % din speranța de viață totală pentru femei și bărbați.
Prin urmare, în medie, bărbații tind să petreacă o proporție mai mare din viața lor ceva mai scurtă fără limitări ale activității”, arată statistica Eurostat.
Dintre țările UE, Malta a înregistrat cel mai mare număr de ani de viață sănătoasă la naștere în 2022 pentru femei (70,3 ani), înaintea Bulgariei (68,9 ani) și Sloveniei (68,5 ani). În schimb, Danemarca a înregistrat cel mai mic număr de ani de viață sănătoasă pentru femei (54,6 ani), urmată de Letonia (55,4 ani) și Țările de Jos (56,3 ani).
Cel mai mare număr de ani de viață sănătoasă pentru bărbați a fost înregistrat, de asemenea, în Malta (70,1), urmată de Suedia (67,5) și Italia (67,1), în timp ce cel mai mic număr a fost înregistrat în Letonia (53,0 ani), Slovacia (56,6 ani) și Danemarca (57,1 ani).
„Creșterea numărului de ani de viață sănătoasă este unul dintre principalele obiective ale politicii UE în domeniul sănătății, având în vedere că acest lucru nu numai că ar îmbunătăți situația indivizilor (deoarece o sănătate bună și o viață lungă sunt obiective fundamentale ale activității umane), dar ar duce, de asemenea, la reducerea cheltuielilor publice cu asistența medicală.
Dacă anii de viață sănătoasă cresc mai rapid decât speranța de viață, atunci nu numai că oamenii trăiesc mai mult, dar trăiesc și o parte mai mare din viață fără probleme de sănătate”, se arată în studiul statistic realizat de Eurostat.
O întrebare crucială este dacă anii de viață suplimentari câștigați prin creșterea longevității sunt petrecuți într-o stare de sănătate bună sau rea. Deoarece speranța de viață la naștere nu este în măsură să răspundă pe deplin la această întrebare, au fost elaborați indicatori ai speranței de sănătate, cum ar fi anii de viață sănătoasă (denumiți și speranța de viață fără handicap).
Acești indicatori se concentrează pe calitatea vieții petrecute într-o stare de sănătate, mai degrabă decât pe cantitatea de viață, măsurată prin speranța de viață. Anii de viață sănătoasă, prescurtați HLY și denumiți, de asemenea, speranță de viață fără handicap (DFLE), sunt definiți ca numărul de ani în care se așteaptă ca o persoană să continue să trăiască în condiții de sănătate.
Eurostat calculează informații referitoare la anii de viață sănătoasă pentru 3 vârste: la naștere, la vârsta de 50 de ani și la vârsta de 65 de ani. Aceste informații sunt calculate pe baza statisticilor privind mortalitatea și a datelor privind limitările de activitate de lungă durată percepute de către persoanele respective. Datele privind mortalitatea provin din baza de date demografice a Eurostat, în timp ce datele privind limitările de lungă durată ale activității percepute de către persoanele în cauză provin dintr-un modul european de sănătate.
În România, speranța de viață este de 79,2 ani pentru femei și de 71,3 ani la bărbați. În ceea ce privește numărul de ani sănătoși, media pentru femei este de 59,3 ani, iar la bărbați 58,7 ani. Totuși, trebuie subliniat că în cazul României studiul Eurostat a folosit estimări, neavând date oficiale pentru această statistică.