Ministerul Apărării Naționale va achita despăgubiri morale de 20.000 de euro unui bărbat de 66 de ani din Constanța, care a ajuns în spital după un accident provocat în 2022 de o angajată a US Army, aflată în misiune la baza Mihail Kogălniceanu. Incidentul s-a petrecut pe strada Stadionului din Constanța, iar autoritățile române au deschis un dosar penal pe care s-au văzut nevoiți să-l claseze din cauza statutului special de care beneficiază militarii americani pe teritoriul României.
În noiembrie 2022, Alexe B., un pensionar de 66 de ani din Constanța, se afla în trafic, în zona trecerii de pietoni de pe strada Stadionului, când a fost lovit din spate de un autoturism condus de o femeie soldat din armata americană. Impactul a fost atât de puternic încât mașina constănțeanului, o Dacia Lodgy, a fost propulsată într-un Mercedes din față.
În urma accidentului, victima a fost transportată la spital unde a suferit mai multe intervenții chirurgicale și a avut nevoie de aproximativ 30 de zile de îngrijiri medicale. Potrivit unui certificat medico-legal emis de SJML Constanța, leziunile suferite i-au pus bărbatului viața în primejdie prin hemopneumotorax (acumulare simultană de sânge și aer în cavitatea pleurală) și prin șoc hemoragic.
Totodată, urmare a acestui eveniment rutier, s-a produs și avarierea gravă a autoturismului marca Dacia Lodgy aparținând constănțeanului.
Polițiștii veniți la fața locului au deschis un dosar penal, preluat ulterior de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru infracțiunea de vătămare din culpă. Ancheta a scos la iveală că femeia de naționalitate americană nu a păstrat distanța de siguranță și că este responsabilă pentru producerea accidentului rutier.
Problema este că militarii americani care se află pe teritoriul nostru nu pot fi anchetați pentru că România a renunțat la ”dreptul prioritar de exercitare a jurisdicției penale”. Practic, vorbim de o veritabilă ”clauză de imunitate” pe care militarii americani o au în România, pe baza unui acord semnat în 2001.
Mai exact, prin acordurile bilaterale, cum ar fi Acordul SOFA (Status of Force Agreement), autoritățile române au ales să cedeze competența de judecare în sarcina tribunalelor militare americane pentru infracțiunile comise pe teritoriul său.
Pentru ca ancheta să poată continua, procurorii români aveau nevoie de o notificare din partea autorităților americane privind decizia de a nu-și exercita jurisdicția. Cum acesta nu a venit niciodată, Parchetul s-a văzut nevoit să claseze cauza, decizie motivată de faptul că ”a intervenit un caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale”.
”Problema” a ajuns, astfel, în curtea direcției juridice din cadrul MApN, care s-a trezit cu o cerere de despăgubire din partea constănțeanului. La mai bine de un an de la producerea accidentului, acesta a solicitat 68.453,13 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 378.160,72 de lei ca daune morale. Ministerul a creat un grup de daune care a întocmit un act de constatare, care a avut aceleași concluzi: cea vinovată pentru producerea accidentului era femeia militar.
La raport a fost atașat și un ”certificat de scop” transmis prin intermediul Ambasadei SUA la București, la solicitarea IPJ Constanța. Un astfel de certificat (duty certificate) atestă faptul că incidentul a avut loc în timpul unei activități oficiale autorizate. Conform acordului SOFA SUA-România, dacă fapta a rezultat dintr-o acțiune sau o misiune, jurisdicția aparține statului trimițător (SUA).
În aceste condiții, Ministerul Apărării a fost de acord să plătească despăgubiri în numele americancei, doar că nu s-a înțeles cu victima asupra valorii acestora. Mai precis, MApN i-a propus constănțeanului să-i achite 32.471,15 lei (contravaloarea reparațiilor la mașină) și 1.777,34 lei (contravaloarea serviciilor medicale și a tratamentului).
Bărbatul nu a fost de acord și a chemat în Ministerul Apărării Naționale în instanță, solicitând despăgubiri totale de peste 85.000 de euro.
În august 2025, Tribunalul Constanța a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat MApN să achite daune morale de 40.000 de euro, plus 32.292,65 lei (contravaloarea autoturismului avariat) și 1.777,34 lei (contravaloare servicii medicale).
MApN a contestat decizia, motivând că reclamantul nu a dovedit cu documente întreaga valoare a despăgubirii și că nu se poate stabili o corelare directă între accidentul de circulație și agravarea stării de sănătate, în condițiile în care acesta avea anumite probleme și înainte de incident. Drept urmare, instanța a coborât nivelul daunelor morale la 20.000 de euro, însă nici această sumă nu a fost pe placul MApN.
În februarie 2026, Ministerul Apărării Naționale a atacat sentința cu recurs, urmând ca dosarul să ajungă din nou pe rolul Curții de Apel Constanța în lunile următoare.
Acesta nu este primul incident în care militari americani sunt implicați în România. În 2019, un soldat de la baza Mihail Kogălniceanu a provocat un accident rutier soldat cu rănirea unor cetățeni români. Soldatul se afla în misiune, iar cazul a fost transferat autorităților din SUA.
La fel s-a întâmplat și în urmă cu trei ani, când un ofițer american de la Deveselu a bătut un chelner român, într-un bar din Caracal. Victima a făcut plângere penală, însă autoritățile române s-au văzut nevoite să claseze cazul.
Cel mai grav incident s-a petrecut în 2004, când mașina în care se afla Teo Peter, basistul trupei Compact, a fost spulberată de un Ford Expedition condusă de un fost pușcaș marin american detașat la Ambasada SUA din București. Militarul era sub influența alcoolului și nu a respectat prioritatea la intrarea în intersecție.
Câteva ore mai târziu, autorul accidentului, Cristopher Van Goethem, a fost scos din țară sub pretextul imunității diplomatice. În 2006, o curte marțială din Virginia, SUA, l-a declarat pe Van Goethem nevinovat de omor prin imprudență. El a primit doar o mustrare oficială pentru declarații false și obstrucționarea justiției.