SUA scoate la lumină flota din umbră a Rusiei. Washingtonul ridică sancțiunile petroliere împotriva Moscovei, Europa plătește prețul în criza energetică

Departamentul Trezoreriei al Staelor Unite a emis joi seara un ordin care ar fi fost de neconceput din punct de vedere politic cu doar câteva luni în urmă. Washingtonul ridică temporar sancțiunile împotriva petrolului rusesc, a cărui blocadă Europa a susținut-o cu costuri enorme de la izbucnirea războiului din Ucraina.

Rusia are deja în vase din flota fantomă 130 milioane barili de petrol

Aproximativ 130 de milioane de barili de țiței rusesc plutesc în derivă pe petroliere pe oceanele lumii, fără cumpărători sau porturi. Acum pot fi livrate, autorizația de vânzare din partea Washingtonului fiind valabilă până pe 11 aprilie. Petrolul Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cu vârfuri care au urcat chiar spre 120 de dolari, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) vorbește despre faptul că traversăm „cea mai mare întrerupere a aprovizionării din istoria pieței globale a petrolului”.

Benzina în SUA este mai scumpă decât în oricând în ambele mandate ale lui Donald Trump, Filipine, care importă 95% din petrolul său brut din Orientul Mijlociu şi-a trecut angajaţii din sectorul public la un program săptămânal de lucru de patru zile, iar Japonia, Coreea de Sud și Thailanda au impus plafoane de preț pentru benzină. În acelaşi timp, statele membre ale IEA au convenit asupra celei mai mari eliberări coordonate de rezerve strategice din toate timpurile: 400 de milioane de barili, dintre care 172 de milioane vor proveni din SUA.

„Dintr-o singură mișcare am anulat o mare parte din presiunea exercitată asupra Rusiei”

Analiştii au avertizat că această măsură nu este suficientă şi au calculat că, la o rată de livrare de puțin peste două milioane de barili pe zi, eliberarea de ţiţei anunţată de IEA acoperă doar o mică parte din pierderile suferite odată cu blocarea Strâmtorii Ormuz. Astfel, Washingtonul a recurs la această măsură pe care nimeni nu o anticipase, iar întrebarea este cum vor gestiona rușii această libertate comercială, deoarece flota din umbră a devenit peste noapte o armă geopolitică. Edward Fishman, directorul Greenberg Center for Geoeconomic Studies din cadrul Council on Foreign Relations, a declarat pentru Berliner Zeitung: „Dintr-o singură mișcare am anulat o mare parte din presiunea exercitată asupra Rusiei”.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

Guvernul SUA susține că beneficiile pentru Moscova sunt limitate, deoarece Rusia generează majoritatea veniturilor sale din petrol prin taxe la punctul de extracție, dar Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA) contrazice această afirmație cu date concrete. O analiză a CREA estimează că la sfârșitul lunii februarie se aflau pe mare, fără cumpărători, 6,9 milioane de tone de țiței rusesc, în valoare de 2,3 miliarde de euro. Eliberarea acestor cantități nu va aduce Rusiei doar venituri din vânzări. Efectul crucial este cu totul altul: reduce discountul la care se tranzacționează petrolul rusesc în comparație cu țițeiul Brent. Dacă acest discount scade, taxele pe care Rusia le percepe pentru fiecare baril vor crește automat.

Digisport.ro

S-a terminat! Anunț de la cel mai înalt nivel: lovitură de proporții pentru Iran

Luna trecută, flota din umbră a transportat 56% din exporturile maritime de țiței ale Rusiei

Cele mai recente cifre confirmă clar această tendință. Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili au crescut la 492 de milioane de euro pe zi în februarie 2026, o creștere de 7% față de luna precedentă. Moscova a câștigat 173 de milioane de euro zilnic doar din țițeiul exportat pe cale maritimă, cu 14% mai mult decât înainte. În același timp, diferența de preț dintre țițeiul Ural și cel Brent s-a redus la 12,60 dolari americani pe baril, reprezentând o reducere de 29% a discountului.

Importurile Chinei de țiței rusesc aproape s-au dublat față de 2025, în timp ce aproximativ 6,9 milioane de tone de petrol rusesc rămân în derivă pe mare fără cumpărători – cu o valoare de 2,3 miliarde de euro. Toate acestea s-au întâmplat înainte de relaxarea sancțiunilor, pe 12 martie. Ultima decizie a Washingtonului va duce probabil la creșterea și mai mare a cifrelor de profit ale Moscovei, dar asta nu e singura problemă, mai spun analiştii.

Rusia a creat de multă vreme un sistem care subminează sancțiunile. Se estimează că numai în luna februarie petrolierele din așa-numita flotă din umbră au transportat 56% din exporturile maritime de țiței ale Rusiei. În același timp, companiile petroliere rusești Rosneft și Lukoil, au fost forțate oficial să se retragă din activitatea de export (livrările lor au scăzut cu 83%), dar au fost înfiinţate noi companii comerciale de intermediere, precum RusExport și Redwood Global Supply Group, care au exportat în total 17 milioane de tone, numai între decembrie și februarie. Astfel, sancțiunile nu sunt eludate, ci sunt sunt subminate prin structuri care sunt oficial legale.

Își va menține Europa linia dură faţă de Rusia în fața prețurilor din ce în ce mai ridicate ale petrolului?

În momentul de faţă, conflictul din Orientul Mijlociu generează un dublu șoc: destabilizează piețele energetice globale și, în același timp, subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care Europa l-a susținut cu costuri considerabile, după izbucnirea războiului din Ucraina. Însă Europa are o problemă care este chiar mai profundă decât creșterea prețurilor la combustibili. În ultimii patru ani UE şi-a redus drastic dependenţa de energia rusească, însă nu a făcut decât să înlocuiască o dependență cu alta. Europa a înlocuit în mare măsură gazul rusesc cu gaz natural lichefiat (GNL) iar cel mai mare beneficiar este Washingtonul. Gazul natural lichefiat din SUA a umplut golul lăsat de conductele rusești, Bruxelles-ul a sărbătorit acest lucru ca o diversificare, dar în realitate Europa a schimbat o dependență cu alta, după cum scrie Harald Neuber, de la Berliner Zeitung.

Fragilitatea acestei noi linii de aprovizionare devine acum evidentă. Qatarul, care furnizează 20% din GNL-ul global și a acoperit aproximativ 10% din importurile de GNL ale UE, a oprit producția și a declarat forță majoră. Prețurile gazelor naturale în Europa cresc, nu din cauza unei penurii reale, așa cum subliniază Comisia Europeană, ci pentru că piața își stabilește prețurile în incertitudine, subliniază cei de la CREA.

Comisia Europeană a transmis pe 4 martie că nu există o criză imediată de aprovizionare, iar Antonio Costa și Ursula von der Leyen au anunțat planuri de extindere a misiunilor maritime Aspides și Atalanta. Pe 11 martie, Costa a reafirmat importanța Coridorului Sudic de Gaze la o întâlnire cu președintele azer Aliyev. Clauza de urgență din Legea privind eliminarea treptată a gazelor permite Comisiei să suspende interdicția de import pentru o perioadă de până la patru săptămâni în cazul unei situații grave de aprovizionare. „Însă fisurile interne devin vizibile. Ungaria și Slovacia nu au mai primit țiței rusesc prin conducta Drujba de la sfârșitul lunii ianuarie. Orban blochează cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Rămâne deschisă întrebarea dacă Europa își va menține linia dură faţă de Rusia în fața prețurilor din ce în ce mai ridicate ale petrolului”, după cum se arată în analiza Berliner Zeitung.