SUA, un terioriu împărțit între două realități. În prag de alegeri, americanii se află în fața celei mai profunde crize identitare după Războiul Civil

Retorica violentă, diferențele uriașe dintre clasele sociale și inflația galopantă transformă alegerile intermediare din SUA într-un subiect care suscită ample dezbateri și dincolo de granițele Americii, suscitând un interes global pe care scrutinul la jumătate de mandat nu l-a mai suscitat niciodată.

Joe Biden îi acuză pe republicani că pun în pericol democrația

Criza politică a adus SUA în pragul unei dispute ireconciliabile, adâncită de marasmul economic în care țara se adâncește. Întrezărită în zorii instalării lui Donald Trump la Casa Albă, în 2016, această ruptură din societatea americană a ajuns la dimensiuni care i-au făcut pe analiști să se întoarcă mai bine de 150 de ani urmă, în perioada Războiului de Secesiune.

După asaltul asupra Capitoliului, din ianuarie 2021, taberele și-au mutat conflictul în zona online, dar cu fiecare cuvânt mai ascuțit rostit de vreun politician de top el riscă să erupă într-o revoluție de stradă. Alegerile de marți găsesc oponenții cu ochii injectați de ură, alimentați de furie de discursurile liderilor. Nu mai departe de săptămâna trecută, președintele Joe Biden i-a acuzat pe republicani că pun în pericol democrația americană, anticipând chiar un viitor sângeros pentru America: “Această intimidare, această violență împotriva democraților și a oficialilor non-partizani care doar își fac treaba sunt consecința minciunilor spuse pentru putere și avantaje, minciuni repetate la nesfârșit pentru a genera un ciclu de furie, ură și chiar violență“.

De remarcat ușurința cu care americanii vorbesc despre un “război civil”, postările pe Twitter, Facebook, Reddit, Telegram, Parler, Gab și Truth Social care menționau termenul “civil war” crescând cu aproape 3.000 la sută în doar câteva ore, după perchezițiile FBI la reședința lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, susținătorii fostului președinte considerând acțiunea drept o provocare. De asemenea, menționarea termenului aproape că s-a triplat în programele de radio și podcasturi, după cum a evaluat Critical Mention, o firmă de monitorizare media.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Postările care menționau “războiul civil” au sărit din nou câteva săptămâni mai târziu, după ce președintele Biden i-a marcat pe Trump și pe “republicanii MAGA (Make America Great Again)” ca fiind o amenințare la adresa „fundamentelor republicii noastre” într-un discurs despre democrație ținut în Philadelphia. Acum experții se pregătesc pentru discuții reînnoite despre războiul civil, pe măsură ce alegerile intermediare din 8 noiembrie se apropie și discuțiile politice devin mai aprinse.

“La mai bine de un secol și jumătate după războiul civil propriu-zis, cel mai mortal război din istoria SUA, referințele ‘războiului civil’ au devenit din ce în ce mai obișnuite la dreapta spectrului politic. În timp ce în multe cazuri termenul este folosit doar în mod lejer – prescurtare pentru diviziunile partizane din ce în ce mai intense ale națiunii – observatorii notează că expresia, pentru unii, este mult mai mult decât o metaforă“, scriu Ken Bensinger și Sheera Frenkel, în The New York Times.

Sondajele, studiul rețelelor de socializare și o creștere a amenințărilor fățișe sugerează că un număr tot mai mare de americani anticipează, sau chiar salută, posibilitatea unei violențe politice susținute, spun cercetătorii care studiază extremismul. Ceea ce odată a fost subiectul unor discuții serioase doar la periferia politică a migrat acum mai aproape de mainstream, constată analiștii.

Comparații între 1866 și 2022

Unele elemente ale extremei drepte privesc acest îndemn către un război civil în sens literal: un apel la o bătălie organizată pentru controlul guvernului. Alții își imaginează ceva ce ar semăna cu o insurgență prelungită, punctată cu erupții de violență politică, cum a fost spre exemplu atacul asupra biroului FBI din Cincinnati, în luna august. Un al treilea grup descrie țara ca intrând mai degrabă într-un război civil „rece”, manifestat prin polarizare insolubilă și neîncredere decât un război „fierbinte” cu conflicte de stradă.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

“Dacă există un moment din istorie cu care momentul politic actual seamănă cel mai mult, este vorba despre alegerile intermediare din 1866, organizate la un an după încheierea Războiului Civil“, comentează, pentru CNN, Manisha Sinha, specialistă în istoria sclaviei și Războiul de Secesiune.

“Atunci, ca și acum, grupurile paramilitare armate au amenințat țara. Ku Klux Klan a fost fondat după Războiul Civil și în timpul verii sângeroase a lui 1866, rasiștii și foștii confederați au atacat oamenii eliberați și unioniștii din Memphis, Tennessee și New Orleans. Insurecția din 6 ianuarie a unei mulțimi violente de susținători ai lui Trump a fost la fel de mult un semnal de alarmă pentru națiune precum masacrele din Memphis și New Orleans“, mai spune aceasta, cu un vădit partizanat pentru democrații lui Biden.

Mai mult decât atât, comparațiile merg până într-acolo încât actualii republicani sunt asociați promotorilor sclaviei din secolul al XIX-lea, votanților inducându-li-se un sentiment de vinovăție că opțiunea lor ar putea duce SUA în direcția greșită. “În perioada 1865-1866, fostele state confederate au adoptat Coduri Negre care au încercat să-i tragă pe foștii sclavi înapoi, la un statut cât mai apropiat de sclavie, răpind copiii negri pentru a-i pune la muncă, refuzându-le afro-americanilor dreptul la procese echitabile și restrângându-le mobilitatea sau refuzând să-i angajeze. În 2022, ansamblurile legislative ale statului GOP (n.r. – pseudonimul pentru Partidul Republican) adoptă legi draconice împotriva avortului, uneori fără excepții pentru viol, incest sau legate de viața mamei”, este un exemplu de retorică Democrată exprimată de Sinha.

În paralel, un sondaj al Institutului McCourtney pentru Democrație relevă că majoritatea Republicanilor cred că alegătorii democrați au fost “spălați de creier de propaganda mass-mediei mainstream”.

Într-un asemenea context de antagonism, fără nicio șansă de conciliere sau măcar de nuanțare a urii, analiștii anticipează că alegerile de marți vor contura și mai clar cele două națiuni care trăiesc acum în interiorul Statelor Unite. Deocamdată fără granițe, dar scindarea ideologică riscă să atragă după ea și una de ordin teritorial.

Singurul aspect care mai ține acum SUA unită este războiul împotriva unui dușman comun – Rusia, în aceste luni – însă și acest scop este unul destul de fragil, riscând să se spargă dacă Republicanii lui Trump, adepți ai unor compromisuri față de Putin, vor ajunge să câștige suficient de multe locuri încât să dicteze politica în Dealul Capitoliului.