Competiția politică dură din România a făcut ca partide care altădată guvernau țara sau erau stâlpi ai opoziției parlamentare să se zbată acum în anonimat, trăind din nostalgia vremurilor de altădată, adunând un număr ridicol de mic de voturi la alegerile din 6 decembrie.
Astfel succesorii lui Corneliu Vadim Tudor la cârma PRM nu au obținut nici măcar 1% din voturi, iar țărăniștii au candidat sub un alte nume decât cel al partidului refondat de Corneliu Coposu, PNȚCD.
Un alt partid cândva parlamentar, Partidul Ecologist Român, a devenit canalul colector pentru politicienii aruncați de alte partide, fără ca achizițiile pentru cei „liberi de contract” să le aducă vreun beneficiu.
După moartea fondatorului Corneliu Vadim Tudor în septembrie 2015, PRM a repetat scenariul țărănist, în care diverse tabere se luptă prin instanțe pentru controlul partidului, scandalurile fiind cu atât mai mari cu cât partidul se micșorează. Astfel, pentru șefia partidului s-au luptat Adrian Popescu și Victor Iovici, acesta fiind în momentul de față liderul partidului.
Cu speranța revigorării formațiunii, Iovici a încheiat o alianță electorală cu PRU (Partidul România Unită), un alt partid naționalist fondat de fostul deputat Mihai Diaconu. În martie 2019 au avut o surpriză neplăcută când Tribunalul București a refuzat să înregistreze alianța în Registrul partidelor politice pentru că, oficial, liderul PRM era tot Vadim Tudor. Adică, timp de patru ani, nimeni din PRM nu s-a îngrijit să actualizeze în Registru situația partidului.
Inițial, Victor Iovici, fost viceprimar al Capitalei, a cooptat-o în conducerea partidului pe Lidia Tudor, fiica cea mare a lui C.V. Tudor, în calitate de președinte al Consiliului Național. În ianuarie 2019, nemulțumită de alianța cu PRU, fiica Tribunului și-a anunțat plecarea din PRM.
„Nu voi mai face parte din structura acestui partid, dar nici nu doresc să fie dizolvat în alt partid, fie că este el PRU, UNPR sau PSD. Nu îl doresc căzut în derizoriu, nu îl doresc trădat, nu îl doresc altfel decât tatăl meu, Corneliu Vadim Tudor, l-a dorit. România, românii, au aşteptări de la PRM. Vă rog, pe toţi cei care încă mai credeţi în PRM, nu lăsaţi partidul pe mâinile unor trădători, oportunişti”, anunța Lidia Tudor.
În mai, ea a făcut publică intenția de a crea un partid nou, care să ducă mai departe ideile tatălui ei, însă până acum acest partid nu s-a constituit. Anunțul fusese făcut după ce s-a aflat că proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc trecuse de Camera Deputaților prin adoptare tacită.
Lidia Tudor a reușit să țină în viață revista „România Mare”, fiind una dintre puținele publicații care mai rezistă și în formă printată, însă după plecarea ei din PRM, partidul a pierdut și cel mai important mijloc de exprimare în presă pe care îl avea la dispoziție. Astfel că la alegerile de duminică a obținut cu puțin peste 38.000 de voturi, adică 0,66%.
În cazul PNȚCD, după ce s-a scufundat în afara Parlamentului în urmă cu 20 de ani, a mai ajuns sporadic în atenția publică doar prin scandalurile interne. În ultima vreme însă, nici măcar acestea nu le-a mai adus notorietate. După aproape un deceniu în care președintele Aurelian Pavelescu a fost contestat în mod repetat în instanțe de vechii țărăniști, aceștia s-au resemnat că nu mai pot recâștiga partidul și au fondat unul nou, Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache, după numele creatorilor PNȚ din 1926, Iuliu Maniu și Ion Mihalache.
La alegerile parlamentare acest partid a obținut 2.700 de voturi, adică 0,05% din opțiunile alegătorilor. Scorul nu surprinde în condițiile în care programul electoral pentru 2020-2024 afișat pe site-ul partidului conținea doar o secțiune pentru domeniul agriculturii.
Aurelian Pavelescu a rămas președintele PNȚCD, partid în care e aproape singur, mai ales după schimbările de direcție absolut năucitoare pe care le-a impus în ultimii ani. În perioada în care Liviu Dragnea conducea România, Pavelescu îl seconda în retorica legată de statul paralel până în punctul în care i-a îndemnat pe țărăniști să participe la mitingul PSD din iunie 2018. „Aceasta nu este o simplă alegere politică, ci o obligaţie. PNŢCD nu poate accepta vreodată statul poliţienesc, folosirea cătuşelor pentru eliminarea adversarilor politici şi a oamenilor incomozi, controlul puterii de stat prin mijloace ilegitime”, spunea atunci liderul PNȚCD.
Odată cu căderea lui Dragnea, s-au spulberat și speranțele lui Pavelescu legate de faptul că social-democrații ar putea pune țărăniști pe listele la următoarele alegeri astfel că preșdintele PNȚCD și-a abandonat propriul partid pentru a candida la aceste alegeri pe listele PER, partid ce a obținut duminică 1,33% din voturi.
PER, cândva membru al Convenției Democrate, pe lângă Pavelescu, a primit pe listele sale mai mulți reprezentanți ai aripii dure din PSD, căzuți în dizgrație după ce președintele partidului a devenit Marcel Ciolacu: Liviu Pleșoianu, Șerban Nicolae sau Marian Rădulescu sau Cătălin Rădulescu. Discursul naționalist cu deghizare ecologistă nu le-a adus totuși realegerea în Parlament.