Potrivit unui răspuns oficial venit din partea Secretariatului General al Guvernului, România a împrumutat anul trecut o sumă de peste 250 de miliarde lei. Suma este uriașă, și chiar mult peste deficitul bugetar al țării, anunțat marți de către Comisia Europeană, asta în condițiile în care aceste împrumuturi au servit pentru acoperirea datoriei publice. Mai mult, dobânda pe care Guvernul o va plăti în 2025 pentru aceste împrumuturi este de ordinul miliardelor de euro.
Potrivit unui răspuns oficial oferit de către SGG la interpelarea unui parlamentar, Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, s-a împrumutat 252 de miliarde lei în anul 2024. Banii au fost folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar din anul trecut, dar și pentru finanțarea parțială a cheltuielilor guvernamentale în anul 2025.
„În 2024, Guvernul a contractat 252,3 miliarde lei echivalent (planul de finanțare aprobat fiind acoperit în proporție de 100%) cu destinația finanțării deficitului bugetar în execuție, refinanțării datoriei scadente, consolidării rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, precum și pentru prefinanțarea parțială a nevoilor de finanțare a Guvernului în anul 2025”, se arată în documentul citat.
În interpelarea sa, deputatul Silviu Păunescu (AUR) a vrut să afle de la Ministerul Finanțelor ce parte din împrumuturile contractate de Guvernul Ciolacu au mers pentru investiții. Întrebarea pleacă de la premisa greșită cum că aceste împrumuturi sunt făcute pentru finanțarea unor obiective specifice, însă Ministerul precizează că legea privind datoria publică îi dă dreptul să acționeze pentru finanțarea deficitului bugetar.
„Ministerul Finanțelor (MF) este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligații de natura datoriei publice guvernamentale, în principal, pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat prin lege, de către Parlamentul României pentru anul în curs, precum și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale scadente și nu pentru finanțarea unor cheltuieli bugetare specifice”, se mai arată în documentul citat.
Cifrele reale privind deficitul bugetar al României pentru anul 2024 au apărut marți, după ce Comisia Europeană a publicat datele în termeni ESA, standardul în cadrul UE. Cu 9,3% din PIB, țara noastră are astfel cel mai mare deficit din UE, mult peste următoarea țară clasată, Polonia, cu un deficit de 6,6%. În termeni reali, 9,3% din PIB echivalează cu circa 163 de miliarde lei, adică cu peste zece miliarde peste cifra anunțată de Guvern la finalul anului.
Diferența vine din faptul că Executivul a prezentat deficitul în termeni de cash, cifra fiind astfel de 8,65% din PIB, adică 153 de miliarde. Metodologia ESA, folosită de Comisia Europeană, este însă diferită, în sensul că a luat în calcul și plățile amânate de Guvernul de la București, tehnica folosită de guverne pentru cosmetizarea deficitului la final de an, atunci când amâna plata unor facturi.
Ministerul Finanțelor precizează că împrumuturile contractate în anul trecut au fost folosite și pentru refinanțarea datoriei deja existente. Mai exact, în primele 11 luni ale anului trecut, împrumuturile noi contractate au fost folosite pentru refinanțarea unei datorii de 18,4 miliarde euro. În plus, Ministerul precizează și care este dobânda pe care România o va plăti pentru aceste împrumuturi.
„Dobânzile care se vor plăti în anul 2025 pentru totalul împrumuturilor contractate de pe piața internă și piețele internaționale, în aceeași perioadă a anului 2024 vor fi de 4,0 miliarde echivalent euro”, se mai arată în documentul citat. Adică, pentru cele 252 de miliarde lei împrumutate, dobânzile vor ajunge la circa 20 de miliarde.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, la finalul anului 2024, datoria publică ajunsese la peste 54% din PIB. Cea mai mare creștere s-a înregistrat chiar în anul 2024, atunci când datoria publică a crescut cu peste cinci procente, în condițiile în care în 2023 acest procent era de doar 48,9%. În cei patru ani anteriori, datoria publică crescuse cu mai puțin de 4 procente, în condițiile în care în 2020, acest procent era de doar 46,6%.
Istoricul datoriei publice de după 1989 arată că în anul 1995 România avea o datorie de doar 500 de milioane lei, sumă ce reprezenta 6,6% din PIB. Acest procent a urcat până la 25% în anul 2001, când, în termeni nominali, era de peste 30 de miliarde. După anul 2001, odată cu accelerarea creșterii economice a României, chiar dacă în termeni nominali datoria externă a continuat să crească până la 66 de miliarde în anul 2008, ca procent aceasta a scăzut la 12% din PIB.
La finalul anului 2018, datoria publică, care ajunsese la aproape 330 de miliarde, reprezenta doar 34% din PIB.