Summit NATO la Bruxelles. Jens Stoltenberg: “Vom furniza mai mult ajutor Ucrainei”. Cele mai importante puncte ale Declarației Aliaților. Update

Șefii de stat și de guvern din cele 30 de state NATO, reuniți joi la Bruxelles, au convenit să întărească Flancul Estic ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina.

S-a mai decis ca patru noi grupuri de luptă din România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria să fie aprobate în perioada imediat următoare.

La finalul summit-ului, secretatul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit într-o conferință de presă despre răspunsul adoptat de alianța militară față de situația din estul Europei.

Acesta a anunțat că liderii NATO au convenit să consolideze apărarea pe Flancul Estic: ”Am activat planurile de apărare ale NATO, am desfășurat elemente ale Forței de Răspuns a NATO și am plasat 40.000 de soldați pe flancul nostru estic”.

Iată cele mai importante puncte ale declarației adoptate la finalul summit-ului NATO:

• Aprobare a patru noi grupuri de luptă multinaționale în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia
• NATO va întări descurajarea pe termen lung și postura defensivă. Se va dezvolta toată gama de forțe și echipamente pregătite de luptă
• Se vor intensifica pregătirile pentru amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare. Mai multe decizii în acest sens vor fi luate la summitul de la Madrid din iunie 2022
• Liderii NATO acuză Rusia de comiterea de crime de război în Ucraina
• Aliații avertizează că utilizarea de către Rusia a armelor chimice sau biologice ar duce la ”consecințe severe”
• A fost condamnată din nou invazia rusă în Ucraina și s-a reafirmat susținerea pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei
• NATO cere Chinei să se abțină de la a furniza Rusiei ajutor economic sau militar
• NATO își reafirmă politica ”ușilor deschise” pentru noi membri
• NATO reafirmă că va apăra orice aliat, așa cum prevede Articolul 5

Declarația completă a liderilor NATO, AICI.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a vorbit după summitul liderilor. El a subliniat că alianța nord-atlantică își va consolida apărarea pe flancul estic și că Ucraina va avea parte, în continuare de sprijinul necesar.

“Am convenit să ne consolidăm descurajarea și apărarea pe termen lung. De asemenea, am convenit să acordăm un sprijin suplimentar Ucrainei și să continuăm să impunem costuri Rusiei. Solidaritatea transatlantică rămâne vitală”, a explicat secretarul general.

În ceea ce privește apărarea teritoriului NATO, Stoltenberg a explicat că au fost înființate patru noi grupuri de luptă, numărul acestora ridicându-se în prezent la opt. De asemenea, oficialul a subliniat că deciziile luate astăzi și cele de la summitul de la Madrid vor fi valabile pentru o perioadă lungă de timp.

Ajutorul acordat Ucrainei reprezintă, în continuare, o temă importantă pentru NATO, fiind decisă suplimentarea eforturilor în acest sens. Astfel, ucrainenii vor primi drone, ajutor financiar și umanitar, dar și echipamentele și pregătirea necesară pentru a face față atacurilor cibernetice, chimice, biologice sau chiar nucleare.

În ceea ce privește folosirea armelor chimice, Stoltenberg a ținut să sublinieze că acestea “vor schimba fundamental natura conflictului” și că ar reprezenta “o încălcare flagrantă a legislației internaționale”.

În discursul său, Stoltenberg a explicat că aliații sunt îngrijorați de încercările Rusiei de a crea un pretext pentru a justifica folosirea armelor biologice și chimice.

Stoltenberg a vorbit și despre propunerea Poloniei de a trimite o misiune de menținere a păcii în Ucraina. El a dat de înțeles că acest subiect a fost abordat de cei prezenți la summit. Cu toate acestea, a mai subliniat că ajutorul dat Ucrainei nu trebuie să ducă la un conflict deschis cu Rusia.

“Avem responsabilitatea să ne asigurăm că acest conflict nu devine un război între Rusia și NATO, de aceea aliații au agreat să nu trimită trupe în Ucraina”, adăugat secretarul general.

NATO, prin secretarul său general, transmite Belarusului “să nu mai fie complice al Federației Ruse”.

În ceea ce privește China, el a cerut acestui stat să nu sprijine Rusia militar sau financiar. În plus, Stoltenberg a cerut acestui stat să își folosească poziția pentru a facilita eforturile de pace.

Premierul britanic Boris Johnson a transmis joi, înainte să înceapă summitul NATO, de la Bruxelles, că președintele Rusiei a depășit ”linia roșie a barbarismului”. Drept urmare, ar trebui impuse noi sancțiuni economice.

”Cred că realitatea este că Vladimir Putin a depăşit deja linia roşie a barbarismului şi cred că acum depinde de NATO să ia în considerare, împreună,   îngrozitoarea criză din Ucraina, îngrozitoarea suferinţă a oamenilor din Ucraina şi să vedem ce putem face mai mult să-i ajutăm pe oamenii din Ucraina să se apere, să vedem ce putem face mai mult pentru a intensifica sancţiunile economice în jurul regimului lui Putin. Acestea vor fi unele dintre lucrurile pe care le vom discuta”, a spus Boris Johnson.

Înainte a începe summitul NATO, președintele Klaus Iohannis a purtat o discuție cu președintele SUA, Joe Biden, dar și cu șeful NATO, Jens Stoltenberg. Administrația Prezidențială a României i-a surprins într-o fotografie pe toți 3.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, înaintea summitului NATO de la Bruxelles că alianța trebuie să-și consolideze flancul estic, în condițiile în care Rusia este un  stat agresor.

„Flancul estic trebuie consolidat mai bine. Trebuie să fim conștienți de unde vine agresiunea. Agresorul este Rusia și noi trebuie să construim o apărare solidă pe flancul estic. Este nevoie de echilibrarea acestuia.

Securitatea începe de acasă. De aceea am decis în CSAT să creștem alocarea pentru apărare la 2,5% din PIB. La MApN se lucrează la un plan îmbunătățit de dotare. Ne dorim să avem aliații alături de noi, dar ne dorim să avem noi apărarea noastră solidă”, a declarat Klaus Iohannis înaintea reuniunii.

Președintele a spus că liderii NATO vor să dovedească unitatea lor, precum și soliditatea relației transatlantice.

„Vrem să discutăm cum putem ajuta în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând de ajutor umanitar pentru cei care părăsesc Ucraina, dar vrem să discutăm și lucruri precum consolidarea flancului  estic NATO.

Avem deja o veste foarte bună: conform declarațiilor secretarului general Jens Stoltenberg NATO a aprobat deja grupul de luptă care va fi poziționat în România, acecl grup pentru care Franța va fi națiune cadru. Vom vedea cine mai trimite trupe în acest grup, dar suntem bucuroși că s-a decis repede”, precizat șeful statului.

Pe de altă parte, acesta a dat asigurări că românii nu trebuie să se îngrijoreze privind  siguranța lor, chiar și în contextul unui război la granițele țării noastre.

„Românii sunt îngrijorați de această situație și vreau să vă spun că niciun român nu trebuie să se teamă. Facem parte din cea mai mare alianță militară care a existat vreodată, militarii noștri sunt pregătiți”, a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, a spus că nu există temeri nici în privința Moldovei, chiar dacă Iohannis vrea să ceară alianței un sprijin suplimentar pentru această țară. „În afară de speculațiile din presă, nu există motive legate un atac asupra ei. Problemele Moldovei vin de la numărul mare de refugiați, slăbiciunea economică și securitatea energetică. Dincolo de asta, nu avem niciun fel de date că ar exista amenințări”, a mai spus Iohannis.