Summit NATO la Madrid. Jens Stoltenberg: ”Sancțiunile impuse Rusiei sunt prețul care merită plătit pentru libertate”. Dmitri Peskov: ”Organizaţia este un bloc agresiv”. Update

Întâlnirea cu mize mari care se va desfășura din 28 până în 30 iunie vine într-un moment de tensiune globală sporită pe fondul războiului Rusiei din Ucraina.

Summit NATO la Madrid

Analiștii de securitate spun că summit-ul ar putea afecta prioritățile de apărare și securitate ale țărilor nu numai din Occident, ci și din întreaga lume.

Printre măsurile preconizate la Madrid se numără o creștere semnificativă a numărului de trupe desemnate să apere flancul estic al NATO, cel mai apropiat de Rusia și Belarus. De asemenea, va exista un angajament major de a poziționa acolo echipamente militare grele, cum ar fi tancuri și artilerie, care ar sprijini un răspuns aliat la orice amenințare sau agresiune rusă.

La Madrid, alianța va aproba, de asemenea, prima sa declarație de misiune actualizată în ultimii 12 ani, înfățișând o lume de noi pericole, cu amenințări nu doar din Rusia, ci și din China, o prioritate americană, și noi forme de război, de la inteligența cibernetică și artificială la dezinformare și restricții privind energie, alimente și minerale rare.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Ce se întâmplă și de ce este important

La summitul NATO de anul trecut de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că relația alianței cu Rusia se afla la „cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece”.

Cuvintele sale au devenit realitate când Rusia a invadat Ucraina în februarie, înrăutățind și mai mult relațiile dintre NATO și Kremlin.

Analiștii anticipează că în cadrul summit-ului este probabil ca NATO să accepte să-și consolideze prezența pe flancul său estic

„O prezență avansată sporită cu batalioane rotative în Polonia și statele baltice a fost deja convenită la summit-ul de la Varșovia [în 2016]. Summit-ul de la Madrid va vedea aliații căzând de acord cu o prezență îmbunătățită și poate chiar mai permanentă în est”, a spus Harry Nedelcu, șef de politică la Rasmussen Global, responsabil al grupului său operativ pentru Ucraina Liberă, relatează Al Jazeera.

Digisport.ro

Nu mai suporta și a vrut să plece gratis de la Real Madrid! Acum a devenit erou, iar soția sa a transmis doar ȘASE cuvinte

Stoltenberg a declarat luni reporterilor că NATO intenționează să „mărească numărul militarilor la peste 300.000”.

Elisabeth Braw, cercetător senior în politică externă și apărare la Institutul American de Întreprinderi, a declarat că NATO a dat dovadă de o mare unitate de la invadarea Ucrainei de către Rusia și că trebuie să continue.

„Dar această manifestare a unității nu a fost ușoară, deoarece diferitele state membre ale alianței au locații geografice foarte diferite și percepții diferite asupra lumii. În acest moment, dacă încep să se ceartă sau să nu fie de acord cu privire la ce să facă pentru a ajuta Ucraina, acesta ar fi un regres major și un semn de slăbiciune pe care rivalii NATO l-ar exploata”, a declarat ea.

Problema aderării la NATO a Suediei și Finlandei

Cireașa de pe tort a summit-ului din acest an va fi candidatura Finlandei și Suediei pentru aderarea la NATO, susține Braw.

În mai, ambele state au renunțat la zeci de ani de neutralitate militară și au anunțat că aderarea la alianță va fi un pas în direcția corectă în mijlocul noilor realități geopolitice ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Însă procesul de aderare a fost blocat după ce Turcia a acuzat vecinii nordici că oferă un refugiu pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este catalogat drept grup „terorist” de către Turcia și aliații săi.

În timpul unei vizite recente în Suedia, Stoltenberg a declarat reporterilor că NATO lucrează din greu pentru a rezolva preocupările Turciei „cât mai curând posibil”.

„Este extrem de puțin probabil să se întâmple, deoarece Turcia se opune în continuare și, prin urmare, este puțin probabil ca Suedia și Finlanda să fie invitate în alianță la momentul summit-ului”, a mai spus Braw.

Va intra vreodată Ucraina în NATO?

Kremlinul critică de mult extinderea NATO în Europa de Est. Cererile de securitate ale președintelui rus Vladimir Putin către NATO includ excluderea aderării Ucrainei la alianța militară.

Adresându-se la o reuniune a Forței expediționare comune din martie, în care unele țări NATO se întrunesc pentru a discuta soluții de răspuns la crize, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că înțelege că Ucraina nu mai poate deveni membră a NATO.

„De ani de zile am auzit despre ușa aparent deschisă, dar am auzit deja că nu vom avea acces, iar acestea sunt adevăruri și trebuie recunoscute”, a spus el.

Potrivit lui Braw, în viitorul previzibil și în circumstanțele actuale, ambiția Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană era mai probabilă decât aderarea la NATO.

„Acesta este un obiectiv foarte important pe care să îl atingă și un obiectiv care este probabil, dar care va implica multă muncă”, a spus ea.

Pentru Nedelcu, „cea mai mare și mai puternică modalitate de a asigura securitatea Ucrainei” a fost să se asigure că țara este atât de puternică din punct de vedere militar și are o industrie de apărare puternică, încât „să devină imposibil de atacat”.

Creșterea cheltuielilor de apărare

Una dintre cele mai mari dezbateri printre aliații NATO este cât cheltuiește fiecare țară pentru apărare.

În 2006, membrii alianței au promis că fiecare țară NATO va dedica 2% din produsul intern brut pentru apărare. Dar a existat o diviziune între membri în ceea ce privește cine cheltuiește cel mai mult pentru apărare.

Războiul din Ucraina a mărit sfera acestei dezbateri privind cheltuielile.

China pe ordinea de zi?

La summitul NATO de anul trecut, Stoltenberg a subliniat că „China se apropia de alianță” și a spus că este important ca NATO să dezvolte o poziție clară și unită față de Beijing.

Odată cu ofuscarea continuă a Chinei cu privire la războiul de la Kremlin din Ucraina și amenințările împotriva Taiwanului și a altor țări din regiunea Indo-Pacific, Nedelcu crede că pledoaria lui Stoltenberg cu privire la o poziție față de China va fi amplificată la Madrid și că este important să fiți atenți la un limbaj puternic asupra China la summit.

„Vor avea loc discuții între membrii alianței cu privire la China ca un competitor strategic. Acest lucru va ridica, de asemenea, întrebarea: ce rol va căuta NATO când vine vorba de securitatea Indo-Pacificului și cum va căuta NATO să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește securitatea în Indo-Pacific sau în strâmtoarea Taiwan, deoarece aceasta este din ce în ce mai… legată de securitatea Atlanticul de Nord”, a declarat el.

Având în vedere că țări precum Japonia și Coreea de Sud sunt programate să participe la summit, a spus Nedelcu, lumea devine din ce în ce mai polarizată între autocrații și democrații similare.

Ramon Pacheco Pardo, profesor de relații internaționale și trimis regional pentru Asia de Est și Sud-Est la King’s College din Londra, a declarat larândul său că, odată cu prezența Japoniei și a Coreei de Sud, ar putea exista declarații cu privire la Coreea de Nord la summit.

„Acest lucru contează pentru Coreea de Sud, deoarece poate arăta că există și alte țări din Europa și SUA care văd și Coreea de Nord ca o amenințare”, a spus el.

„Și acest lucru poate duce la o cooperare practică, în special în ceea ce privește schimbul cibernetic și de informații, pentru că în acest domeniu este cel mai puternic NATO, când vine vorba de regiunea Asia-Pacific.”