Summitul B9: de ce nu au venit la București Macron și Erdogan. Dezvăluiri din culisele evenimentului prezidat de Nicușor Dan: „N-ar fi dat bine pentru discuțiile cu Rusia”

Bucureștiul a devenit miercuri, 13 mai 2026, kilometrul zero al securității pe flancul estic al NATO. La Palatul Cotroceni au ajuns lideri din Europa Centrală și de Est, reprezentanți ai administrației americane, șeful NATO și, poate cel mai important invitat al zilei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, înainte de începerea summitului, discuția purtată în culise este despre marii absenței ai evenimentului, doi președinți importanți din NATO despre care se zvonea că trebuiau să vină în Capitală: Emmnuel Macron și Recep Tayyip Erdogan.

Summitul B9: de ce n-au venit Emmanuel Macron și Erdogan

Numele celor doi președinți, ai Franței, respectiv ai Turciei, au circulat intens încă de la începutul lunii aprilie, fără să existe confirmarea oficială privind participarea la B9. În special în cazul lui Macron, în cercurile diplomatice se vorbea despre o posibilă deplasare la București, mai ales în contextul relației speciale dintre România și Franța și al implicării Parisului în securitatea flancului estic. Numai că nicio confirmare oficială nu a mai venit vreodată de la Elysee.

Formatul B9, lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă, a fost gândit ca o voce comună a statelor din estul Europei și al NATO. În ultimii ani, însă, relevanța acestui summit a fost pusă sub semnul întrebării, iar faptul că două dintre cele mai importante puteri regionale, Franța și Turcia, au ales să stea departe de București spune multe despre poziționările geopolitice ale momentului.

Expert în securitate, detalii despre mizele și culisele forumului de la București

Expertul în securitate și politică externă Cristian Barna explică pentru FANATIK că organizatorii au încercat să ridice nivelul reuniunii cât mai sus posibil. „Invitații s-ar fi trimis mai multor șefi de state, până și lui Trump s-ar fi trimis o invitație. Când ai un astfel de summit, care e anual, îți propui ca vizibilitatea să fie cât mai înaltă. Evident, plecând de la ideea că vrei să inviți lideri cât mai importanți, te mulțumești cu ceea ce ai”, a declarat Cristian Barna, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digi24.ro

Cum ar putea arăta Guvernul Tomac. Numele vehiculate ale miniștrilor din viitorul Executiv - surse

În realitate, Bucureștiul a avut de gestionat o ecuație diplomatică delicată. România și Polonia încearcă de ani buni să transforme B9 într-o platformă cu greutate reală în interiorul NATO. Numai că marile puteri occidentale privesc acest format mai degrabă ca pe o reuniune regională utilă, nu ca pe un centru de decizie strategică. De altfel, chiar absența lui Macron vorbește, printre altele, despre acest lucru. „Probabil că Nicușor Dan s-a bazat pe relația specială pe care România o are cu Franța. Macron probabil că nu a putut să vină sau nu a considerat”, spune Barna.

Digisport.ro

De nicăieri! Florinel Coman a anunțat că pleacă, după România - Țara Galilor 2-1: "Nu mai vreau"

Macron are treabă în Africa

În ziua precedentă summitului, liderul francez se afla în Kenya, într-o vizită cu miză strategică pentru Paris, într-un moment în care Franța încearcă să își redefinească influența în Africa. Pentru diplomația franceză, deplasarea la București nu părea o prioritate imediată. „Macron a fost în Kenya ieri. E cam multicel să vină după două zile în Kenya azi în România. Pentru Franța, pentru Turcia formatul B9 nu are nicio relevanță strategică”, explică expertul.

Mesajul este unul rece pentru București, dar realist. În ciuda războiului din Ucraina și a tensiunilor cu Rusia, B9 nu a reușit până acum să devină mai mult decât o platformă de coordonare politică și declarații comune. Paradoxal, exact războiul din Ucraina este și motivul pentru care Turcia a preferat să stea la distanță.

Erdogan evită B9 ca să nu-și strice prietenia cu Putin

Ankara continuă și în 2026 să joace pe două fronturi: membru NATO, dar în același timp un partener care încearcă să păstreze deschis canalul de dialog cu Kremlinul. Iar prezența lui Zelenski la București a schimbat complet calculele.

„Erdogan nu a venit probabil din cauza ambiguității sale strategice. Nivelul summitului nu este unul foarte înalt pentru așteptările de politică externă ale Turciei”, afirmă Barna. Mai mult decât atât, Turcia nu vrea să fie percepută la Moscova drept parte a unei inițiative explicit anti-ruse.

„Fiind prezent Zelenski, automat tot tangoul pe care îl face Turcia aproape de Putin, prezența lui Erdogan aici l-ar fi făcut pe Putin să ridice din sprâncene să se întrebe de ce se duce undeva unde e dușmanul lui. Nu ar fi dat bine pentru discuțiile bilaterale pe care le poartă Turcia cu Rusia”, spune expertul.

În ultimii ani, Ankara a mers constant pe această linie a echilibrului. A furnizat drone Ucrainei, dar a menținut și legături economice și energetice solide cu Rusia. A negociat acorduri privind cerealele din Marea Neagră, a intermediat schimburi de prizonieri și a încercat să joace rolul mediatorului indispensabil. În acest context, o apariție a lui Erdogan la un summit care s-a născut direct ca reacție la anexarea Crimeei ar fi fost interpretată inevitabil la Moscova.

Nici România nu a dat importanță unui summit organizat în Turcia recent

De altfel, nici relația bilaterală dintre România și Turcia nu traversează o perioadă spectaculoasă de apropiere strategică. Barna amintește inclusiv episodul Antalya Diplomatic Forum, organizat recent de Ankara. „Acum, știți, au avut și ei un forum, nu la fel de important, Antalya Diplomatic Forum acum vreo 3-4 săptămâni. Noi nu prea am fost prezenți la ei și a fost un summit prezidat de Erdogan. A fost la nivel de miniștri de externe. Anul trecut am fost reprezentați, la fel și acum doi ani, anul acesta nu. Ne putem uita că există și genul acesta de reciprocitate”, ne-a spus Barna.

Cu toate acestea, summitul de la București a avut și elemente importante de premieră. Pentru prima dată, țările nordice recent intrate în NATO au participat la reuniune. Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda au trimis reprezentanți, semn că formatul încearcă să se extindă dincolo de nucleul inițial al celor nouă state de pe flancul estic.

Nawrocki, una din prezențele marcante la București

La deschiderea reuniunii, Karol Nawrocki a vorbit despre necesitatea construirii unei axe de securitate de la Arctica până la Marea Neagră. „Conflictul Rusiei nu este un conflict izolat. Se dorește slăbirea coeziunii NATO și a statelor democratice, de aceea B9 este mai important decât oricând în trecutul său, nu suntem la o periferie, este un centru de gravitație a NATO”, a declarat liderul polonez.

Discursul lui Nawrocki confirmă ceea ce se discută deja de luni bune în cercurile diplomatice: Polonia vrea să transforme B9 într-un format mai mare și mai influent. Pentru România, o astfel de transformare ar putea însemna enorm. Bucureștiul ar rămâne locul simbolic unde această extindere a fost consacrată politic.

„Singurul lucru nou și bun ar fi dacă ceea ce a zis Nawrocki în martie ar fi dacă s-ar solda cu o declarație comună și mă refer aici la invitația de a adera formal țările nordice și atunci Bucureștiul ar deveni capitala unde s-a decis așa ceva, ar fi un landmark pentru noi. Nu știu dacă există asta pe agendă, vom afla probabil la declarația comună de la final”, continuă expertul în securitate, pentru FANATIK.

O întâlnire cu multă pălăvrăgeală, deocamdată

Dincolo de ambițiile diplomatice, summitul are însă și o miză militară foarte concretă. Statele de pe flancul estic încearcă să convingă NATO că amenințarea rusă nu mai poate fi tratată ca o problemă regională. În ultimii ani, Polonia și statele baltice au investit masiv în apărare, iar România încearcă să recupereze rapid decalajele. Prezența secretarului general NATO, Mark Rutte, la București arată că alianța tratează serios această regiune.

Totuși, Cristian Barna susține că rezultate B9 au fost limitate în cei 11 ani de existență. „Acest format, de când a apărut, este mai mult declarativ. Nu și-a prea atins scopul inițial. Scopul inițial era ca acest format să ramforseze în interiorul NATO poziția celor 9 țări de pe flancul estic. adică să atragă atenția asupra faptului că aceste state trebuie să fie mai bine protejate, NATO să asigure o prezență mai mare, un focus intens pe dezvoltarea de capabilități militare. În sensul ăsta, summitul nu a produs efecte”, a declarat specialistul în politică externă.

Pe cine a trimis Casa Albă la summitul B9

În ciuda acestor limite, contextul regional face ca reuniunea de la București să conteze poate mai mult decât în alți ani. Rusia continuă războiul din Ucraina, administrația Trump transmite semnale tot mai dure privind contribuțiile europene la apărare, iar Europa încearcă să își redefinească autonomia strategică.

Prezența reprezentantului american la summit este importantă tocmai din această perspectivă. Thomas G. DiNanno, reprezentantul președintelui Donald Trump, a transmis un mesaj chiar la sosirea în România: „Sosesc în România pentru a reprezenta Statele Unite la Summitul B9. Bună seara, București!!”. Faptul că Washingtonul a trimis un reprezentant și nu o figură de prim rang arată, la rândul său, nivelul real la care este perceput summitul. Dar pentru România contează inclusiv simbolic că administrația americană rămâne prezentă.

Poate cea mai importantă miză practică a reuniunii este însă legată de Ucraina și de întâlnirea bilaterală cerută de Zelenski. În ultimele luni, Bucureștiul și Kievul au accelerat cooperarea în domeniul industriei de apărare. Una dintre ideile discutate intens este construirea unei fabrici comune de drone în România, cu finanțare europeană și tehnologie ucraineană.

Bilaterala Zelenski-Nicușor Dan, cheia summitului

Cristian Barna spune că acesta ar putea fi adevăratul câștig al summitului. „Un alt câștig este legat de bilaterala solicitată de Zelenski. Am semnat cum două luni un parteneriat strategic cu Ucraina, iar printre lucrurile despre care se discută din vara trecută este acea investiție comună într-o fabrică de dronă făcută cu bani europeni și tehnologie ucraineană”, completează expertul.

În condițiile în care războiul a transformat dronele în element central al conflictului modern, un asemenea proiect ar avea implicații uriașe pentru România: „Ar fi un mare succes dacă fabrica începe să fie construită, pentru că Zelenski a reușit deja performanțe de genul acesta în toată Europa. A semnat în Danemarca, în Marea Britanie deja”.

Programul SAFE, în pom

Numai că aici intervine și problema politicii interne de la București. Proiectul depinde de programul european SAFE și de capacitatea României de a accesa aceste fonduri fără blocaje juridice sau politice. „Banii care ar trebui să vină pentru această fabrică sunt din programul SAFE, ori mie nu îmi mai e clar cum stăm cu acest SAFE având în vedere dezbaterea politică internă, uite ordonanța, nu e ordonanța. Nu îmi e clar: a fost aprobată?; a fost semnat împrumutul? Clar s-au făcut pași, dar nu îmi dau seama dacă va fi declarată neconstituțională în urma sesizării Avocatului Poporului”, semnalează Barna.