Suntem la un pas de Al Treilea Război Mondial? Ce înseamnă conflictul India–Pakistan. Expert: „Asta chiar ar avea repercusiuni catastrofale”

Ambele națiuni sunt puteri nucleare, așa că riscul unui război nuclear nu este zero. Analistul de politică internațională Ștefan Popescu analizează, pentru FANATIK, riscurile în acest moment. India și Pakistan au dezgropat din nou securea războiului și se lovesc reciproc. Un gest necugetat sau chiar o clipă de neatenție pot duce la un război nuclear, care ar avea grave urmări. Un alt posibil focar pentru Al Treilea Război Mondial este zona Indo-Pacific, unde interesele Chinei se ciocnesc cu cele ale Statelor Unite. Însă cele două nu sunt singurele zone de risc. Ucraina, dar mai ales Orientul Mijlociu au fost văzute de mulți experți ca fiind posibilele focare pentru un nou război mondial.

Suntem la un pas de Al Treilea Război Mondial?

Există și voci care susțin că acest război mondial e pe cale să înceapă, iar alții care susțin chiar că deja a început. Din Statele Unite și până în Rusia, tot mai mulți experți afirmă acest lucru.

Pentru ca tabloul să fie complet, cu ocazia Zilei Victoriei în Europa, celebrată în SUA și majoritatea Europei de Vest, firma de cercetare YouGov a făcut un sondaj din care rezultă că aproape jumătate dintre participanți, între 41 și 55%, consideră că este foarte sau destul de probabil ca alt război mondial să se declanșeze în următorii cinci până la 10 ani. Opinia lor e împărtășită de 45% dintre americani, iar între 68 și 77% consideră că în orice conflict din viitor ar urma să fie folosite arme nucleare.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu, politolog cu două doctorate la Universitatea Sorbona, în Paris, vorbește despre acest subiect delicat. Având ca punct de plecare confruntarea dintre India și Pakistan, Ștefan Popescu se arată optimist-moderat. El explică și de unde a pornit acest război.

Digi24.ro

Culisele schimbării de ton a administrației Trump față de Ucraina și Rusia. Pe ce mizează Vladimir Putin în privința procesului de pace

De unde a pornit războiul dintre India și Pakistan și unde poate să ducă

„Chestiunea are ca punct de plecare anul 2019, când premierul Modi a anulat un articol, articolul 370 din Constituția indiană, care acorda o autonomie parțială Kașmirului. Acest lucru și pe fondul creșterii în intensitate a activității unor grupuri teroriste susținute de anumite medii pakistaneze, care doreau să îi demonstreze vecinului și fratelui indian, pentru că să nu uităm că vorbim de același popor practic, să îi arate că nu are control deplin asupra Kașmirului. Și atunci această situație a degenerat și ne-a dus până în acest punct în care ne aflăm astăzi”, a spus Ștefan Popescu, pentru FANATIK.

Deocamdată, războiul nu pare să escaladeze și arată mai degrabă ca unul local.

„Cred că este un conflict localizat. Cele două țări au o experiență, chiar dacă acum s-au depășit anumite praguri. Cumva suntem obișnuiți cu multe, nu atât cu bombardamentele și duelurile aeriene din aceste zile, dar au existat cam de fiecare dată pierderi de o parte și de alta. Sigur, acum, dacă au fost pierdute de partea indiană trei avioane Rafale este o pierdere semnificativă, având în vedere și costurile unei unități care sunt foarte mari. Dar în același timp cred că pragul cel mai important este suspendarea tratatului de împărțire a apelor Indusului. Această suspendare poate afecta agricultura unui stat care este deja fragil, mă refer la Pakistan. Dar în același timp în niciun scenariu eu nu văd posibilitatea unui conflict pe scară largă. Nici din punct de vedere nuclear, pentru că o astfel de lovitură în teritoriul inamic ar fi imediat resimțită. Asta chiar ar avea repercusiuni catastrofale asupra propriului teritoriu”, a mai spus Ștefan Popescu.

Digisport.ro

A fost primit la Vatican și i-a făcut propunerea Papei Leon al XIV-lea! Suveranul pontif nu a stat pe gânduri: ”Mai bine nu”

„Apocalipsa nucleară” mai așteaptă

Un alt motiv pentru care șefii celor două state s-ar gândi de două ori înainte de a porni un război nuclear îl constituie proximitatea lor, dar și faptul că ambele ar fi foarte expuse.

„Să nu uităm că vorbim de țări cu densități pe kilometru pătrat între 800 și 1.000 de locuitori. În același timp din punct de vedere convențional și economic capacitățile superioare ale Indiei fac ca Pakistanul să-și măsoare foarte bine pașii. Retorica și anumite demonstrații de forță pe care le vedem sunt, sigur, un mesaj adresat părții adverse, dar în același timp, în egală măsură, un mesaj de comunicare politică către propria populație. Iar în ce privește India și premierul Modi, către propriul său electorat”, a adăugat el.

Pe de altă parte, Statele Unite ale Americii și China par decise și au capacitatea să medieze conflictul.

„Cred că lucrurile vor rămâne sub control și nu numai ca urmare a deciziilor luate de New Delhi și de Islamabad, dar și ca urmare a implicării Chinei și Statelor Unite ale Americii. Deci aceste două puteri fără îndoială au un rol moderator atât asupra Islamabadului, cât și New Delhi. Și contează și au capacitate de influența în orice caz. China asupra Islamabadului și Statele Unite ale Americii asupra celor două capitale, ambele capitale”, a mai spus Ștefan Popescu.

Tensiuni uriașe și în problema Taiwanului

Un alt posibil focar de război ar fi zona Pacificului. China emite pretenții asupra insulei Taiwan, pe care o consideră pământ chinezesc. În schimb, americanii au interese aici și au promis sprijin direct insularilor. Ștefan Popescu crede că și aici rațiunea poate avea rolul decisiv și că părțile pot ajunge la un compromis.

„Mă gândesc că se va ajunge la o soluție negociată, pe termen lung și foarte lung. Dar bineînțeles că anumite mișcări, tarifele impuse inclusiv Taiwanului de către noua administrație, presiunile pentru a muta unități de producție a semiconductorilor pe teritoriul american, toate acestea ne dau de gândit. Și bineînțeles faptul că resursele Statelor Unite ale Americii riscă să devină limitate în fața creșterii potențialului militar chinez. Și fără îndoială că odată ce China crește foarte mult, acest lucru va determina o atitudine pragmatică din partea Washingtonului și o focalizare pe anumite puncte care de care cu adevărat depind de securitatea Statelor Unite ale Americii”, a explicat el.

Acest lucru ar duce la o concentrare a resurselor Statelor Unite pe continentul nord-american, așa cum există toate semnalele.

„Mă refer la Focalizarea de pildă pe America de Nord, care mi se pare semnificativă, adică teritoriul național și zona de proximitate, străinătatea apropiată. Aceasta rămâne o zonă în care America nu acceptă prezența unei puteri rivale, iar pentru restul probabil că va fi găsită, într-un mod pragmatic, o coabitare cu ceilalți doi actori strategici mondiali China și Federația Rusă”, a mai spus Popescu.

Orientul Mijlociu, un adevărat butoi de pulbere

O altă discuție este despre zona Orientului Mijlociu, unde lucrurile par să se fi calmat, chiar dacă există și semnale că vulcanul nu a fost stins în totalitate.

„S-au mai calmat, dar cu toate astea, fără îndoială faptul că o rachetă trasă de rebelii Houthi a parcurs 1.800 de kilometri și a făcut un crater lângă terminalul 3 al aeroportului Benculion, ne arată că Teheranul observă cu interes noua postură a Statelor Unite ale Americii față de dosarul ucrainean, iar la rândul său testează voința Statelor Unite de a susține sau nu un aliat. În cazul de față Israel. Este sensul acelui test cu o rachetă care a atins și a căzut lângă aeroport, în condițiile care Israelul, se știe, are poate cea mai bună sau printre cele mai bune apărări anti-aeriene”, a mai spus Ștefan Popescu, pentru FANATIK.