De unde vin, de fapt, banii în Superliga. Analiza financiară exactă și capitolul la care îi batem rău pe unguri

Iată-ne ajunși la ultimul episod dedicat situațiilor financiare din fotbalul European de prima ligă. Astăzi vom pune Superliga în context European. Și, ca de fiecare dată când România e analizată pe sume, cifre, bilanțuri, bugete, poziții financiare… situația nu e chiar roză. Mai jos sumarul Superligii, în 20 de indicatori analizați de UEFA.

Venituri în SuperLiga. Cum vin banii în campionatul din România

În dreptul fiecărui indicator avem locul Superligii în clasamentul primelor ligi europene după respectivul criteriu, dar și evoluția față de anul precedent. Analizam în cele ce urmează cei mai relevanți indicatori și tragem câteva concluzii.

Cu 97 milioane EUR venituri în 2023, Superliga se clasează pe locul 25. Ne despart aproximativ 73 de milioane de Ungaria, ultima clasată în top 20. Totuși, dacă aruncăm un ochi pe defalcarea veniturilor, observăm că aproximativ 63 de milioane provin din “Alte” venituri. Daca vă reamintiți primul nostru episod, aici avem diverse subvenții (guvernamentale, municipale) și granturi, iar campionatul maghiar se bazează pe acest tip de venit (50% din total). E evident că fotbalul face parte din politica lor de stat, iar efectele acestei politici se văd și în România (Sepsi și Miercurea Ciuc).

Cu roșu am marcat în tabelul de mai jos secțiunile unde punctăm în competiția cu campionate din top 20 – la ticketing îi surclasăm pe unguri, drepturile TV se vând mai bine decât în Elveția, avem venituri comerciale mai mari decât prima ligă din Israel (recunosc că sunt surprins) și încasăm mai mult din subvenții decât cluburile din Turcia și Polonia. La venituri din ticketing suntem în buza top 20 (locul 21), la drepturi TV suntem deja în top 20 (locul 19), în schimb la venituri UEFA venim abia pe locul 33 (nu cred că se miră cineva).

Digi24.ro

Un cilindru misterios cu înălțimea unei clădiri cu patru etaje a ieşit brusc din pământ în Japonia

Două comparații interesante – ponderea fiecărui tip de venit pentru Superliga, comparativ cu Top 20 campionate Europene, respectiv cu campionatele din regiunea noastră geografică. Începem cu prima comparație.

Digisport.ro

A fost cel mai bogat român, dar averea de 1,2 miliarde de euro s-a ”evaporat” și tocmai a mai primit o lovitură

Ticketing-ul, Drepturile TV și veniturile UEFA au o pondere mai mare în cazul campionatelor de top 20. Explicația e simplă și logică – calitatea fotbalului ridică prețul drepturilor TV, scumpește biletul și abonamentul (desigur, coroborat și cu puterea de cumpărare din respectivele economii) și aduce rezultate mai bune în competițiile europene (adică premii mai mari).

Superliga înregistrează venituri totale similare cu Ucraina (țară aflată deja în război în 2023), Serbia și Croația, dar peste Slovacia și Bulgaria. Asta în sume absolute, pentru că dacă luam în calcul numărul de cluburi de prima liga și calculăm o medie per club, Croația (cu doar 10 cluburi) ne depășește binișor, iar Slovacia (cu 12 cluburi) ni se alătură.

Continuând comparația cu Ungaria (liga de top 20), constatăm că suntem sub vecini doar la capitolul venituri comerciale; la toate celelalte categorii situația fiind echilibrată. Ca pondere a tipului de venit în total, Superliga depășește regiunea la trei capitole: ticketing drepturi TV și respective Altele.

Pondere salarii în venituri Este un indicator important pentru stabilitatea cluburilor; Superliga se află pe locul 25. Dar, dincolo de clasament, ponderea de 82% ne trimite în zona roșie.

Recomandarea UEFA este de maxim 60%, în timp ce o pondere de peste 80% (cazul Superligii) indică nesustenabilitate. Ce înseamnă acest 82%? Simplu. Cluburile din România plătesc prea mult raportat la venituri. Desigur, salariile jucătorilor și cele ale staff-ului tehnic sunt cele care dezechilibrează bugetele. Cauzele pot fi doar două: fie cluburile plătesc un raport preț-calitate greșit, fie se uită la fotbaliști pe care nu și-i permit.

Un exemplu familiar – Rapid. Când plătești salarii pentru obiective sportive pe care nu le atingi de 4 ani, este foarte probabil să ajungi într-o astfel de situație. Pentru că locul din clasament nu aduce creșterea scontată a veniturilor comerciale, sau a premiilor UEFA. Și atunci te uiți spre buzunarul suporterilor cum se uită Guvernul spre buzunarul cetățeanului. Iar diferența e acoperită de acționar.

Transferuri. SuperLiga, pe plus în 2023: 4.9 milioane EUR

E rău, sau e bine? Depinde cum privești lucrurile. Bilanțul e pozitiv; asta nu poate fi rău. Totuși, Superliga ar trebui să fie un campionat exportator, deci contribuția transferurilor în bugetele cluburilor ar trebui să fie semnificativ mai mare.

Capitaluri proprii (net equity)

Știu că poate părea plictisitor, dar e important. Capitalurile proprii reprezintă diferența dintre total active și total datorii. În cazul unui club de fotbal, activele (assets) sunt reprezentate de stadioane și baze de antrenament (dacă se află în proprietatea clubului), drepturi TV, contracte comerciale, cash, etc. Datoriile sunt, pe scurt, toate obligațiile de plată. Mai jos, situația capitalurilor proprii în campionatele din regiune.

Când clubul nu generează suficient pentru a plăti sumele datorate, se uită spre acționar, iar acesta vine cu bani de-acasă. Împrumută clubul, sau majorează capitalul social. Particularitatea Superligii este aceea că cluburile (cu câteva excepții) nu dețin active imobiliare (stadion sau baze de antrenament). Singurele excepții care îmi vin în minte (posibil să existe și altele) sunt CFR Cluj (deține stadionul) și Dinamo (deține baza Săftica).

Net equity pozitiv înseamnă club sănătos, afacere profitabilă, activitate sustenabila. Activele depășesc în valoare datoriile, deci dacă s-ar lichida astăzi firma acționarul pleacă cu bani. Net equity negativ înseamnă fix pe dos: club în suferință, afacere neprofitabilă, activitate nesustenabilă. Datoriile depășesc valoarea activelor. Deci, risc de insolvență.

În 2023 au fost 13 cluburi din 16 în această situație. În regiune, Superliga e a doua în clasamentul… nesustenabilității. După Turcia, care are un specific aparte cu bașkanii săi. A treia în sume absolute, dar a doua atunci când punem suma absolută în contextul veniturilor generate. Iar asta, în condiții economice vitrege, atrage după sine situații neplăcute (insolvențe), sau de coșmar (faliment).

Furtuna perfectă în acest context înseamnă club prost gestionat, capitaluri proprii deja în zona roșie, economie în declin. Sună familiar? Am niște exemple în minte, dar le detaliem luna viitoare, când cluburile din Superliga vor publica rapoartele financiare pentru anul fiscal 2025.