Și în acest sezon, un număr uriaș de fotbaliști din SuperLiga provin din afara României. Statisticile arată că aproape jumătate dintre jucătorii din primul eșalon s-au născut în afara granițelor noastre. Procentul a crescut exponențial în ultimele sezoane. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care nu mai vedem tricolori la cele mai bune echipe din Europa.
Datele furnizate de statisticienii din Superliga vorbesc de la sine. Aproape doi din cinci jucători din SuperLiga sunt străini, un procent care plasează România în zona superioară a campionatelor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește dependența de fotbaliști importanți din alte țări.
Concret, din cei 449 de fotbaliști care au evoluat în acest sezon de SuperLiga, 43,6 % au fost străini. Mai mult, majoritatea acestor jucători aduși din afara României au roluri destul de importante la echipele lor. E drept, mulți au și salarii mai mici față de cele ale românilor, detaliu observat și de oficialii cluburilor din primul eșalon, care aleg să cumpere din străinătate în loc să investească bani în transferuri interne, pentru a reuși să economisească bani.
Cluburile din SuperLiga au câteva piețe preferate, care apar recurent în fiecare sezon. În istorie, în România au ajuns nu mai puțin de 188 de fotbaliști din Brazilia și 157 de jucători portughezi. Tradiția a început la CFR Cluj, iar acum Oțelul Galați pare că s-a axat pe sportivi proveniți din aceste regiuni. Datele sunt furnizate de platforma Transfermarkt.
În România ajung tot mai mulți fotbaliști și din fosta Iugoslavie. Au trecut prin primul eșalon 116 sârbi, 101 croați și 50 de jucători născuți în Bosnia și Herțegovina. În plus, de câteva sezoane, cluburile din SuperLiga s-au orientat pe piața din Kosovo.
Nici jucătorii din țări exotice nu au lipsit. Prin SuperLiga au trecut jucători născuți în țări precum Guyana Franceză (Kévin Rimane), Tadjikistan (Iskandar Dzhalilov), Zambia (Fwayo Tembo), Malawi (Charles Petro), Jamaica (Jason Wright) sau Burundi (Mémé Tchité). Lista poate continua.
Comparativ cu alte campionate din regiune, România nu este singura care merge pe această direcție, dar nici nu este cea mai moderată. Conform aceleiași platformă de statistici, în Polonia, procentul de străini este chiar mai mare, acolo jumătate dintre jucătorii din prima ligă provin din afara țării. Diferența este că Ekstraklasa are o putere financiară mai mare și o expunere europeană mai consistentă, ceea ce permite atragerea unor jucători din piețe occidentale de top.
În schimb, în Ungaria și Serbia, țări care s-au dezvoltat enorm în ultimii ani din punct de vedere fotbalistic, procentul străinilor din prima ligă este mult mai mic. Jucătorii autohtoni au mai multe șanse să se remarce. În Nemzeti Bajnokság, campionatul maghiar, 37% dintre fotbaliștii din acest sezon sunt străini, iar în Super Liga Srbije procentul este de doar 31,8%.
În plus, în Ungaria, majoritatea fotbaliștilor străini care au evoluat în prima ligă din Ungaria sau Serbia au venit din Europa. Brazilia este abia pe locul 6 în clasamentul țărilor care au trimis cei mai mulți stranieri în Ungaria, iar sârbii mizează, evident, pe jucători din fosta Iugoslavie.
În Croația, o țară care a ajuns până în finala Cupei Mondiale din 2018, situația este una destul de similară cu cea din România. În acest sezon, 41% dintre jucători sunt străini. Totuși, majoritatea vin din țări europene. Putem vedea jucători din Spania, Elveția sau Austria.
Cei mai bine cotați străini din SuperLiga României sunt doi fundași centrali, ambii africani, ambii de la FCSB. Este vorba despre Ngezana și Dawa. Cei doi au cote de piață de 2,5-3 milioane de euro. De asemenea, kosovarul de la CFR Cluj, Meriton Korenica, este cotat la 2,4 milioane de euro, iar Tobias Christensen, de la Rapid, costă 2,3 milioane de euro.
Totuși, sunt foarte mulți jucători străini care doar au trecut prin campionatul României. Cluburile au încercat să dea lovitura cu fotbaliști fără pretenții prea mari salariale, însă care nu au reușit să își facă un nume în SuperLiga și au plecat destul de rapid.
Și în această iarnă, majoritatea cluburilor din SuperLiga au ales să își întărească loturile tot cu jucători proveniți din afara țării. Au avut loc și câteva mutări interne, însă, în principal, conducătorii au mizat pe fotbaliști ceva mai ieftini, aduși din diverse campionate, majoritatea liberi de contract sau împrumutați până în vară.