Au trecut aproape 37 de ani de când Polonia şi România au trecut de la comunism la democraţie, însă ambele ţări încă poartă amprente ale trecutului. Pe lângă blocurile construite în acea perioadă, vizibile la tot pasul în Varşovia, o clădire din centrul oraşului aduce aminte de una asemănătoare din Bucureşti. Înainte de Polonia – România din Liga Naţiunilor, FANATIK a vizitat mastodontul din centrul Varşoviei.
Printre zgârie-norii din districtul financiar al Varşoviei, toţi ridicaţi în ultimele decenii, îşi face loc şi o clădire care stârneşte curiozitate pentru orice turist venit din România. Parcă prea seamână cu un edificiu legendar din Bucureşti. Asta pentru că Palatul Culturii şi Ştiinţei din Varşovia şi Casa Scânteii sunt două surori comuniste.
Imediat după ce Uniunea Sovietică a pus stăpânire pe Europa de Est, comunismul a început să fie impus nu doar prin cuvinte, cât şi prin fapte. Printre aceste fapte s-au numărat şi clădiri, considerate drept nişte cadouri primite de la „Tătucul” Stalin, iar Varşovia şi Bucureştiul nu au scăpat.
În 1952, atât în Varşovia, cât şi în Bucureşti, a început construcţia a doi zgârie-nori pe model stalinist. În capitala Poloniei, clădirea a primit numele de Palatul Culturii și Științei Iosif Stalin, în timp ce capitala României s-a ales cu Combinatul Poligrafic Casa Scânteii „Iosif Visarionovici Stalin”, cunoscut mai degrabă sub numele de Casa Scânteii.
Pe 22 iulie 1955, Varşovia s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru inaugurarea Palatului Culturii şi Ştiinţei. Evenimentul nu a trecut neobservat în România, iar ziarul Scânteia a acordat o întreagă pagină sub titlul „Ziua Renaşterii Poloniei”. Printre articolele apărute, unul atestă cadoul făcut de Uniunea Sovietică poporului polonez cu această ocazie.
„Protocolul cu privire la predarea fără plată de către guvernul URSS a clădirii înalte a Palatului Culturii şi Ştiinţei din Varşovia guvernului polonez”, nota Scânteia, care şi scotea în evidenţă faptul că sovieticii au terminat construcţia înainte de termen.
Pe lângă Palatul Culturii şi Ştiinţei, Varşovia s-a mai ales şi cu un nou cartier. Era vorba de locuinţele în care locuiseră cei 3.500 de muncitori sovietici aduşi în capitala Poloniei pentru construcţia clădirii. „Odată cu Palatul Culturii şi Ştiinţei, Uniunea Sovietică predă fără plată guvernului Republicii Populare Polone toate locuinţele, clădirile anexe şi serviciile cartierului de locuinţe ‘Prietenia’ construit în oraşul Varşovia”.
În primăvara lui 1956, după 5 ani de lucrări, a fost inaugurat Combinatul Poligrafic Casa Scânteii „Iosif Visarionovici Stalin”, fără a beneficia de sărbătoarea organizată cu un an înainte la Varşovia. Tot în acel an, pe clădire a fost instalat emiţătorul care a făcut posibilă prima transmisiune în direct a Televiziunii Române.
Casa Scânteii a devenit, în 1956, cea mai înaltă clădire din Bucureşti, record pe care l-a deţinut până în 2007, când a fost inaugurat Tower Center International. În prezent, clădirea din nordul Capitalei, care după 1989 a devenit cunoscută şi sub denumirea de Casa Presei Libere, ocupă locul 6 în topul celor mai înalte clădiri din Bucureşti.
Modelul de zgârie-nori stalinişti a primit, în URSS, denumirea de „Şapte Surori”, după ce şapte clădiri asemănătoare au fost construite între 1947 şi 1950. Cea mai cunoscută este Universitatea Lomonosov din Moscova, urmată de Hotel Ukraina din capitala Rusiei şi sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Pe lângă mastodonţii din Bucureşti şi Varşovia, sovieticii au mai construit clădiri asemănătoare în Kiev (Hotel Ukraina), Praga (Hotel Družba) şi Riga (Academia de Științe a Letoniei). După moartea lui Iosif Stalin şi condamnarea cultului personalităţii, construcţia de zgârie-nori sovietici a fost sistată de Nikita Hrușciov.