Ciprian Ciucu, noul primar recent ales, s-a plâns recent că Primăria Capitalei nu are bani „nici să treacă strada”. Acesta va descoperi, dacă nu a făcut-o încă, o moștenire neplăcută lăsată de fostul primar și actual președinte, Nicușor Dan. Un dezvoltator imobiliar a dat în judecată primăria și cere despăgubiri uriașe, asta după ce fostul primar i-a blocat construcția unui bloc de apartamente de lux timp de un an. Cum s-a ajuns la acest moment și ce sume a plătit până acum Primăria Capitalei a fost scos la iveală de un control al Curții de Conturi.
La începutul lunii aprilie este programat un nou termen la Tribunalul București în procesul deschis de către dezvoltatorul imobiliar Weisenburger Real Estate România SRL împotriva Primăriei Capitalei și fostului primar general în care cere daune materiale de peste șapte milioane de lei după ce Nicușor Dan a refuzat să prelungească o autorizație de construcție. Instanța s-ar putea pronunța astfel la un an de la deschiderea acțiunii în instanță, într-un caz în care Primăria Capitalei a plătit deja penalități de circa 30.000 lei.
Conflictul dintre Primăria Capitalei și constructorul german a apărut la începutul anului 2023. Compania germană, care are o cifră de afaceri de circa jumătate de miliard de euro, avea o autorizație de construcție pentru un imobil de locuințe de tip boutique în zona Mătăsari, pe Bulevardul Pache Protopopescu. Din imaginile de pe site-ul proiectului pare a fi exact genul de construcție împotriva cărora se pronunța activistul Nicușor Dan: o construcție modernă, într-o zonă veche, cu valoare istorică, a Capitalei.
Autorizația de construcție pentru acest imobil fusese obținută în 15 octombrie 2020, adică cu două săptămâni mai înainte ca Nicușor Dan să-și înceapă efectiv primul mandat. El a fost ales în urma alegerilor din 27 septembrie, însă a depus jurământul și și-a început mandatul efectiv în data de 29 octombrie.
La începutul lunii februarie a anului 2023, deci la aproape doi ani și jumătate de la obținerea autorizației de construcție, dezvoltatorul imobiliar a cerut Primăriei să dispună prelungirea autorizației de construcție. Potrivit art. 7 din Legea 50/1991 privind autorizațiile de construcție, această prelungire se acordă fără alte costuri suplimentare și fără depunerea unor alte documente justificative.
În luna iulie, la cinci luni și jumătate de la cerere de prelungire a autorizației, primarul Nicușor Dan îi răspunde constructorului că nu îi va prelungi autorizația de construire, pe motiv că aceasta nu respectă PUZ-ul votat de Consiliul General în iunie 2019 și nici avizul pentru mediu al ANPM din septembrie 2023.
După refuzul primarului de emitere a prelungirii autorizației de construire, firma se adresează Tribunalului București, cerând instanței de contencios-administrativ să oblige Primăria să emită această prelungire. În plus, cere și aplicarea unei sancțiuni de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere, plus penalități de 1.000 lei pe zi.
Acest lucru se întâmplă prin sentința civilă din 29 februarie 2024, unde instanța arată că Primăria putea pune în discuție legalitatea autorizației de construire timp de un an de la data emiterii. În condițiile în care Nicușor Dan nu a făcut acest lucru, nu mai putea invoca neconcordanța cu PUZ-ul.
„Primarul Municipiului București nu mai putea pune în discuție legalitatea autorizației de construire nr. 599/1879492, emise la data de 15.10.2020 de vremе се пи а solicitat anularea acesteia în termen de un an de la data emiterii. (…) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat circuitul civil și a produs efecte juridice”, se arată în decizia instanței prin care Primăria Capitalei era obligată ca în termen de trei zile să emită prelungirea autorizației de construire, cu aplicarea sancțiunilor bănești pentru fiecare zi de întârziere.
Decizia Tribunalului București avea să rămână definitivă după ce Curtea de Apel avea să respingă apelul Primăriei. Se întâmpla în februarie 2025, deci la un an de la decizia din primă instanță. la câteva zile după decizia CAB, firma de construcții a apelat la un birou executoriu judecătoresc, cerând executarea silită a Primăriei pentru o sumă de circa 30.000 lei, cheltuieli de judecată și cheltuieli cu executare silită.
Executarea silită este admisă de către Judecătoria Sectorului 5 și este apoi comunicată Primăriei, care nu formulează contestație împotriva măsurii. Sumele datorate sunt trecute la cheltuielile curente ale Primăriei: 32.000 lei, reprezentând cheltuielile de judecată aferente celor două faze procesuale. Această sumă este însă doar o parte din suma totală pe care Primăria ar trebui să le achite în acest caz, în condițiile în care executarea silită nu a inclus sancțiunile și amenzile primite. „Pentru celelalte obligații dispuse de instanță (amenzi şi penalități) nu au fost formulate cereri de executare silită până la data prezentei verificări”, se arată într-un raport al Curții de Conturi, finalizat în data de 11 decembrie.
Același document menționează însă că pe rolul instanțelor există însă un alt dosar, în care dezvoltatorul imobiliar cere daune semnificative, de peste 7 milioane de lei. Mai mult, suma ar viza doar pierderile suferite pentru întârzierea emiterii prelungirii autorizației cu 12 luni.
„Pe rolul Tribunalului București se află înregistrată cererea formulată de către WEISENBURGER REAL ESTATE ROMÂNIA S.R.L, prin care a solicitat instanței de judecată să oblige entitatea în solidar cu (persoana fizică) la plata sumei de 7.261.905,38 lei reprezentând prejudiciul produs pe o perioada de 12 luni ca urmare a blocării finalizării proiectului imobiliar”, se arată în raportul Curții cu privire la un dosar în care Nicușor Dan figurează ca pârât.
Datele financiare arată că firma Weisenburger Real Estate a înregistrat pierderi de 8,4 milioane lei în anul 2024, în condițiile în care în anul anterior declarase un profit net de 2,2 milioane lei.
Curtea de Conturi arată că prelungirea autorizației de construire fusese înaintată primarului Nicușor Dan la finalul lunii aprilie, însă la începutul lunii iunie ea nu era încă semnată. Este perioada care a coincis cu campania electorală și alegerile prezidențiale în urma cărora Nicușor Dan a fost ales președintele României.
„Prelungirea autorizației de construire a fost înaintată spre semnare Primarului General borderoul nr. 81 din data de 29.04.2025 însă nu a fost semnată până la data de 02.06.2025”, se arată în documentul citat, unde auditorii Curții de Conturi recomandă punerea în executare de urgență a hotărârii definitive a instanței.