Membrii BPR au considerat că propunerea de suspendare a partidelor AUR și POT nu a respectat procedura de depunere, așa cum este aceasta prevăzută în Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului.
Concret, aceasta nu a fost depusă concomitent la birourile Permanente ale Camerei Parlamentului. Pe 16 ianuarie 2025, Partidul Oamenilor Tineri (POT) a transmis că 161 de parlamentari AUR, POT și SOS au semnat pentru suspendarea lui Klaus Iohannis.
Anamaria Gavrilă, președintele POT, a declarat că a inițiat aceste demers pentru ca România ”să-și păstreze parcursul democratic”. ”Am înregistrat inițiativa de suspendare a lui Klaus Iohannis. Este o inițiativă POT la care s-au alăturat și parlamentari ai partidului AUR și parlamentarii partidului SOS.
Sunt în total 161 de semnături. Minim erau necesare 155 pentru a declanșa această procedură de suspendare. Am vrut să vedeți că nu stăm degeaba, ne mișcăm, încercăm, împreună cu AUR, să obținem și o dezbatere în sesiune extraordinară de urgență a acestei inițiative”, a declarat Anamaria Gavrilă.
Conform Constituției, președintele României poate fi suspendat din funcție într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, conform Antena 3. Ar fi nevoie de 234 de voturi după consultarea Curții Constituționale.
Președintele are dreptul să se apere și să dea explicații Parlamentului atunci când este acuzat că a încălcat Constituția. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de o treime dintre senatori și deputați, mai exact 155 la număr.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat deja că nu are nici cea mai mică intenție să demisioneze pentru că așteaptă instalarea noului președinte, după alegerile din primăvară. În teorie Klaus Iohannis mai are de stat la Cotroceni aproximativ 100 de zile, însă în această perioadă ar avea loc destul de multe întâlniri importante.
Administrația Prezidențială consideră că un președinte interimar nu ar avea timpul necesar să cunoască toate ”chestiunile” în care ar fi implicat. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că nu a discutat niciodată cu Klaus Iohannis despre o eventuală demisie a președintelui.
Asta, în contextul în care în interiorul PSD au apărut mai multe voci care i-ar solicita demisia lui Iohannis. Klaus Iohannis a invocat punctul 2 din articolul 83 din Constituție care prevede că ”Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.
În teorie, mandatul lui Klaus Iohannis trebuia să se încheie pe 21 decembrie 2024. Anularea alegerilor prezidențiale de către CCR a dat toate calculele peste cap, astfel că președintele a rămas în funcție până când țara va avea un nou președinte ales, în această primăvară.