Suspendați în partid, dar rămași cu funcțiile publice. Cum au ajuns PNL și PSD să ignore acuzațiile de corupție

Cazul recent al baronului PSD de Neamț, Ionel Arsene, cel care a fost acuzat pentru modul în care a gestionat reabilitarea podului de pe Siret de la Luțca, readuce în dezbaterea publică cazurile liderilor politici cu probleme în justiție și care refuză să renunțe la funcțiile publice.

Ionel Arsene, auto-suspendat din PSD

Prăbușirea podului de la Luțca în urmă cu o săptămână, pod reabilitat cu firme de casă ale PSD, aparent sub atenta supraveghere a președintelui Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, nu a readus în discuție doar modul în care sunt cheltuiți banii din PNDL dar și modul în care marile partide politice continuă să-și sprijine baronii locali în ciuda acuzațiilor de corupție cu care se confruntă aceștia din urmă.

Episodul prăbușirii podului de la Luțca, pod inaugurat cu doar șase luni înainte după o investiție de circa 8 milioane de lei, a readus în atenția publicului că președintele CJ Neamț, dar și al filialei PSD din județ, Ionel Arsene are în fapt o condamnare în primă instanță, primită chiar la începutul lunii aprilie, de opt ani și patru luni la închisoare pentru fapte de corupție. Baronul PSD de Neamț este acuzat de procurorii DNA că în anul 2018, în calitate de deputat și președinte CJ Neamț, ar fi primit 100.000 de euro pentru a-și folosi influența, pe care s-a lăudat că o are, asupra unor persoane din conducerea ANI pentru ca agenția să închidă ochii la o serie de incompatibilități în cazul unui șef din administrația locală.

„Am avut o discuție cu domnul Arsene, ca doi colegi, ca doi camarazi. […] aștept o decizie politică a domnului Arsene”, declara președintele PSD, Marcel Ciolacu, după condamnarea primită de Ionel Arsene.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Această discuție pare să fi rămas însă fără urmări pentru că acum, după prăbușirea podului, Marcel Ciolacu declara din nou că va avea o discuție cu „domnul Arsene”. „Eu cred că domnul Arsene are maturitatea politică şi eu ştiu că este un bun coleg şi pe perioada anchetei cred că o suspendare a dânsului din funcţia de preşedinte al PSD Neamţ ar detensiona acest moment până când vin rezultatele anchetei. Am avut discuţii deoarece este colegul meu şi este normal să avem aceste discuţii”, a precizat liderul PSD la câteva zile distanță.

Situația a fost ironizată și de către opoziție, Cătălin Drulă, președintele USR, i-a reproșat lui Ciolacu lipsa de autoritate în partid în fața corupției. „În traducere, ce spune Ciolacu: PSD apără mafioți, ca de 30 de ani încoace. Curaj, Marcel, fă-te că ești șef de partid, nu protectorul lui Ionel și Ginel!”, a scris Drulă pe pagina sa de Facebook.

Reacția lui Ionel Arsene a venit abia joi, 16 iunie, fix la o săptămână după prăbușirea podului, atunci când acesta a anunțat că se auto-suspendă din funcția de președinte al filialei județene a PSD.

Moda autosuspendării la politicienii români

Strategia prin care politicienii români cu probleme în justiție renunță doar la funcțiile din partid dar nu și la cele publice nu este una nouă. Poate cea mai răsunătoare astfel de decizie a fost în anul 2015 atunci când premierul Victor Ponta, care ocupa și funcția de președinte al PSD, a fost pus sub acuzare de către DNA în dosarul Turceni-Rovinari. Chiar dacă faptele pentru care era acuzat erau din perioada în care Ponta fusese avocat, totuși, Victor Ponta și-a anunțat retragerea din fruntea partidului dar nu și din fruntea guvernului pe care-l conducea la acea dată. Acesta a promis că va face acest lucru în cazul în care ar fi fost pus sub acuzare de către DNA în dosarul votului din diaspora.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Trebuie subliniat că opoziția de la acea dată, președintele PNL dar și șeful statului, Klaus Iohannis, au criticat faptul că liderul PSD nu a părăsit și Palatul Victoria. „Gestul dlui Ponta este doar o diversiune menită să atenueze presiunea opiniei publice asupra domniei sale. Eu cred că trebuie să facă un alt gest de onoare faţă de români: să-şi dea demisia din funcţia de premier”, spunea Alina Gorghiu, șefa PNL de la acea dată. La fel, președintele Iohannis îi cerea demisia lui Ponta susținând că România este pusă într-o „situație imposibilă” cu un premier învinuit pentru fapte penale.

Dacă de la aceste declarații au trecut șase, șapte ani se pare că liderii PNL au ales să ignore propriile argumente și imperative morale pe care le reproșau social-democraților. Asta pentru că doar în anul 2021 doi lideri de marcă ai liberalilor, foștii lideri ai PNL Iași, Costel Alexe, președintele CJ Iași, și Mihai Chirica, primarul Iașului, s-au autosuspendat din funcțiile deținute în partid la câteva săptămâni după ce procurorii DNA, respectiv DIICOT, i-au inculpat în dosare de corupție. Reacția celor doi a venit după ce președintele Iohannis a reacționat în contextul presiunii publice pe această temă. „Ar fi cazul să reacționeze politic și PNL-ul. Dacă n-o va face în următoarele zile, voi avea o discuție pe această speță”, declara șeful statului la acea dată, fără însă a menționa ceva despre necesitatea retragerii celor doi din funcțiile publice.

La fel este și cazul președintelui PNL Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, trimis în judecată de către DNA în 2021 pentru trafic de influență și care s-a auto-suspendat și el de la conducerea partidului. Însă, așa cum notează publicația „Adevărul” un alt caz, mult mai recent din tabăra liberalilor, este cel al senatorului Eugen Pîrvulescu, șeful PNL Teleorman, trimis și el în judecată de DNA pentru mai multe acuzații de corupție. În acest caz nu doar că PNL nu a luat nici măcar o decizie privind suspendarea sau auto-suspendarea acestuia din funcțiile din partid, dar a și fost sprijinit pentru funcția de secretar al senatului.

Problema însă nu a devenit una exclusiv a liberalilor în acești ani. Chiar înainte de ultimele alegeri legislative, atunci când președinte PSD promisese că „pe listele partidului nu vor exista persoane trimise în judecată”, fostul primar al Sectorului 1, Dan Tudorache, care tocmai ce fusese înfrânt la alegerile locale, s-a trezit inculpat de DNA într-un mega dosar de corupție, „dosarul diamantelor”. Chiar dacă Marcel Ciolacu a promis că Dan Tudorache nu va activa în grupul PSD chiar dacă mandatul său va fi validat, social-democrații nu au întreprins niciun demers în acest sens. Din contră, Tudorache figurează ca membru al grupului PSD de la Cameră, fiind membru în Comisia de politică externă.

Comentatorii politici sunt de părere că o normă tacită prin care politicienii cu probleme în justiție ar renunța și la funcțiile publice ar crea dureri de cap partidelor, cele care depind de acești lideri în județ prin contractele publice asupra cărora au controlul din funcțiile respective.

„E o problemă ce ține de sistemul politic. Până la urmă, dacă ne uităm la oficialii cu funcții de autoritate, întrebarea simplă este față de cine răspund aceștia. În regimul Ciolacu-Iohannis omul răspunde la partid. Acolo contează. Nu răspunde în fața statului, a justiției, a alegătorilor. La partid se fac jocurile și acolo răspund acești oameni. Iar o astfel de măsură, de suspendare din toate funcțiile publice ar afecta logistica din teritoriu a acestor partide, contractele pe bani publici. Până la urmă România este o țară cartelizată. Știm bine fiecare județ, fiecare zonă moșia cărui partid este”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

O justiție mult prea înceată

Anul trecut, după suspendarea celor doi lideri liberali de la Iași, liderul senatorilor liberali, Virgil Guran sublinia că o demisie din funcțiile publice nu poate și nu ar trebui impusă până la o decizie finală a justiției. „Omul, până nu e condamnat definitiv, are drepturi și nu trebuie considerat vinovat. Pentru că s-a dovedit de multe ori, și cu oameni importanți, și la noi în partid, și de la alte partide, că au fost nevinovați. Și nu cred că este logic să i se păteze cariera”, declara senatorul PNL.

De altfel, Victor Ponta, care și-a dat demisia din fruntea Guvernului după tragedia de la Colectiv, avea să fie achitat de către justiția română în dosarul Turceni-Rovinari. Analiștii politici sunt de părere că unul dintre motivele pentru care e de înțeles motivul pentru care politicienii nu vor să renunțe la funcțiile publice este și sistemul judiciar din țara noastră, ce face posibil ca unele procese să dureze ani sau chiar zeci de ani.

„La noi procesele durează teribil de mult, și pot fi întinse cu tot felul de pretexte. Noi avem un sistem absolut aberant în care o decizie trebuie confirmată exact în detaliile ei de o a doua instanță înainte să devină definitivă și executorie. Ceea ce este aberant. În lumea civilizată nu se merge așa. Acolo procese durează mult mai puțin, la noi dosarul Revoluției sau al Mineriadei nici măcar nu au ajuns să se judece pe fond, dar în mod normal un dosar de corupție durează ani de zile să fie finalizat.

În acest context putem spune că există o zonă de gri obscur, în care omul poate să spună că e și el nevinovat, trebuie să meargă la serviciu, trebuie să câștige bani, trebuie să-și exercite o funcție în care a fost ales. Fără a lua apărarea acestor baroni, trebuie subliniat că nu este deloc normal să ținem procese șapte ani pentru a ajunge doar la o hotărâre provizorie, care apoi poate fi răsturnată la apel.

În plus, în Occident este aproape imposibil să faci apel. La noi există un drept de apel absolut faraonic, ți se acordă acest drept la apel indiferent de motivele invocate. În alte părți după o sentință te duci direct la închisoare, iar apelul se acordă doar în situații în care există argumente și motive bine întemeiate”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Totuși, au existat și politicieni care, în momentul în care au fost trimiși în judecată au renunțat și la funcțiile publice. Unul este Ludovic Orban care a renunțat să mai candideze din partea PNL la primăria Capitalei după ce DNA l-a trimis în judecată pentru trafic de influență, și a revenit în partid doar după ce a fost achitat definitiv de către instanțele de judecată. În cazul acestuia, procesul a durat din mai 2016 până în luna martie 2018, adică 23 de luni de zile.

Ludovic Orban a criticat indecizia PSD în cazul lui Ionel Arsene, care a fost menținut și în partid în ciuda acuzațiilor de corupție. „Ciolacu, Dâncu, Firea, Grindeanu, Stănescu au tăcut mâlc. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Niciunul nu a criticat conducerea CJ Neamț. Niciunul nu s-a delimitat de președintele PSD Neamț. Niciunul nu i-a cerut demisia. Conducerea PSD se complace într-o tăcere complice cu baronul de Neamț. Aceeași pasivitate care s-a manifestat și când a ars spitalul județean Neamț și când Arsene a fost reținut și când a fost condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare”, a spus Orban.

Totuși, Ludovic Orban a fost criticat pentru încetineala cu care liberalii „i-au auto-suspendat” din funcțiile din partid pe cei cu probleme penale. În februarie 2021 declara că încă nu avusese o discuția cu Mugurel Cozmanciu privind auto-suspendarea acestuia pe motiv că partidul avea lucruri mai importante de rezolvat, precum bugetul. „Cu siguranță va lua o decizie, dacă nu, vom lua noi”, spunea apoi liderul PNL de la acea dată.

Dan Motreanu este un alt politician care a renunțat la toate funcțiile deținute, politice și publice, inclusiv cea de vice-președinte al Camerei Deputaților, atunci când a fost trimis în judecată de către DNA sub acuzația de spălare de bani privind finanțarea campaniei electorale din 2008. Acesta a fost trimis în judecată de către DNA în septembrie 2015, fiind achitat definitiv în iunie 2019 de toate acuzațiile aduse.