Deputatul Antonel Tănase, lider al organizației PNL sector 3 și un vechi colaborator al lui Ludovic Orban, că social-democrații vor fi în măsură să dicteze agenda unui guvern minoritar în caz că nu se reface coaliția cu USR-PLUS.
Tănase susține că formarea unui guvern minoritar va duce la sfârșitul carierei politice a lui Florin Cîțu, chiar și în cazul în care acesta va câștiga șefia partidului la Congresul din 25 septembrie.
În cealaltă tabără, Florin Roman susține că PNL și-ar putea promova reformele preconizate chiar și cu un guvern minoritar, el dând ca exemplu chiar guvenul condus de Ludovic Orban.
Argumentul principal al opozanților unei formule minoritare este că singurul partid care ar putea să asigure menținerea de către Parlament a unui asemenea cabinet este PSD. „Inclusiv echipa din jurul domnului premier spune că au două posibilități: fie refacerea coaliției, dar USR-PLUS spune că fără Florin Cîțu, a doua un guvern minoritar. Un guvern minoritar nu înțeleg de cine ar putea fi susținut, dacă nu cumva de PSD”, a declarat, pentru FANATIK, Antonel Tănase.
„Noi am promis în campanie patru ani de stabilitate pentru investiții și dezvoltarea României și vom fi la mâna Parlamentului dominat de PSD. În condițiile astea, ca să putem avea o oarecare stabilitate, va trebui să acceptăm agenda impusă de PSD ca să păstrăm Guvernul”, a argumentat Tănase.
Întrebat dacă tabăra Cîțu din PNL ar pregăti revocarea din funcția de președinte al Camerei Deputaților, Antonel Tănase a spus că problema se va pune doar după Congres, în funcție de deznodământul acesteia. De altfel, Orban a anunțat deja că este dispus să renunța la șefia Camerei, în eventualitatea în care va pierde președinția PNL.
„A fost un Birou Politic Național azi convocat de echipa care-l sprijină pe Florin Cîțu și au spus că nu se pune această problemă și că așteaptă rezultatul Congresului. În eventualitatea în care va pierde, vor cere ca Ludovic Orban să-și respecte această decizie, pe care o va respecta. Dacă va câștiga, vom cere noi lucrul ăsta actualului premier. Oricum, și dacă câștigă președinția partidului, are zilele numărate”, a comentat Antonel Tănase.
Acesta susține că un guvern minoritar nici nu ar putea să fie o soluție pe termen lung. „Fantezia asta cu guvern minoritar va fi o lună, două după care opinia publică, factori politici interni și internaționali vor cere o oarecare stabilitate”, a conchis deputatul.
De altel, acesta reia temeri exprimate marți de către agenția de rating Fitch. „Nu este sigur cât de departe un guvern minoritar condus de PNL sau un nou guvern condus de PSD ar fi capabil sau dispus să promoveze reforme sensibile din punct de vedere politic în domeniul sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei. Acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, pe care Guvernul o aştepta iniţial până la sfârşitul lunii septembrie”, se arată într-o analiză a experților Fitch.
Pe de altă parte, tabăra Cîțu din PNL ia în serios varianta guvernului minoritar, în contextul în care cei de la USR-PLUS nu par dispuși să revină în guvern și să renunțe la moțiunea de cenzură. „Am fost lider de grup în perioada în care dl Orban era premierul Guvernului. Aveam circa 20% în Parlament și susțineam minoritar un guvern care și-a trecut majoritatea legilor de adoptare a OUG-urilor Guvernului printr-o majoritate destul de largă. Dacă domnul Orban dorește să discutăm despre acest mod de lucru în Parlament, inclusiv relația cu PSD, sunt dispus să merg oriunde să discut cu domnia sa pe această temă”, a spus Florin Roman, vicepreședinte al PNL.
Totuși, Florin Roman a evocat o perioadă când, chiar și cu un guvern minoritar, PNL avea o relație bună cu mai multe partide din Parlament: USR-PLUS, UDMR, PMP și grupul minorităților. În 2019-2020, ALDE era deja în degringoladă, cu mulți parlamentari care trecuseră la PNL, în timp ce relațiile în interiorul opoziției, între PSD și Pro România erau încordate. Ca să supraviețuiască acum moțiunii de cenzură depuse de AUR și USR-PLUS, guvernul liberal ar trebui să se asigure în scurt timp măcar de neutralitatea celor de la PSD.
Prima dat când liberalii au guvernat fără să aibă majoritate în Parlament a fost în perioada 2007-2008, când doar UDMR era oficial alături de ei. Teoretic, PSD s-a aflat în opoziție, însă a putut să promoveze nestingherit în Parlament proiectele de lege pe care le-a susținut, inclusiv unele care impunea Guvernului cheltuieli apreciabile, precum majorarea salariilor profesorilor cu 50%. Astfel, la finele mandatului lui Tăriceanu, deficitul bugetar depășea 5% din PIB, în pofida unei creșteri economice susținute în acei ani.