Specialiștii estimează o evoluție importantă în combaterea cancerului pulmonar, iar o importantă țară ar putea scăpa de această boală până în 2040. Cel mai important este să avem prevenția și diagnosticul.
Prevenția și diagnosticul sunt două aspecte distincte. Acest proces implică pregătiri și resurse logistice considerabile. Deși se crede că screening-ul este o procedură simplă și accesibilă, în realitate, este complex și costisitor, a subliniat Dr. Mircea Dediu pentru DC News.
În contrast, prevenția ține de stilul de viață al fiecărei persoane. Fiecare individ este responsabil pentru propria sănătate mai mult decât pentru orice procedură sofisticată, precum colonoscopiile periodice.
„Una este prevenția, iar alta este diagnosticul. Diagnosticul presupune că s-a întâmplat ceva sau se va întâmpla. Acesta e în sfera medicală și, într-adevăr, impune o pregătire, o logistică și așa mai departe. Impune foarte multe lucruri. Toată lumea consideră că dacă se cheamă screening e simplu și e ușor. Nu e adevărat. E foarte greu și foarte costisitor, fiindcă screeningul ca să fie cu adevărat screening trebuie să fie procedură de politică sanitară, la nivel guvernamental, și ca să fie eficientă trebuie să aibă un final.
Dacă nu are finalitate se numește ‘non cost efficient’, adică nu este cost eficient și nu este împărtășită ca valoare medicală. Apoi, pe partea cealaltă cu prevenția, aici intră stilul de viață. Aici este o chestiune pe care fiecare din noi, în fiecare zi, o poate aplica. Fiecare e responsabil de propria sănătate, mult mai mult decât orice tehnică sofisticată care presupune ca el să facă colonoscopie din 2 în 2 ani și așa mai departe. Aici e punctul meu de vedere.
Nu e responsabilitatea doctorului, a societății, a guvernului. Primul este el. Dacă el este interesat atunci îi poate trage la răspundere pe ceilalți. Dacă el nu este interesat atunci va spune ‘aștept să fac screening, dar fumez și beau de nu mă văd, pentru că voi merge și voi depista’. Acesta nu e un lucru corect, din niciun punct de vedere. Aici mie mi se pare că, personal așa văd, în primul rând fiecare să-și definească prioritățile în viața pe care o parcurge, să vadă unde se află sănătatea lui, și dacă e pe primul loc, așa cum afirmăm cu toții așa repede, să pună în aplicare toată povestea asta. Să nu fie o chestie de conveniență, un răspuns stereotip care încântă pe toată lumea, dar care, în fapt, nu se întâmplă nicăieri”, a spus pentru sursa citată Dr. Mircea Dediu.
Referindu-se la exemplul din SUA, Dr. Dediu a explicat că politicile anti-fumat au fost implementate extrem de riguros. Fumatul nu mai este permis nici în spațiile închise, nici în aer liber, iar cei care fumează sunt marginalizați social.
Datorită acestor măsuri, incidența cancerului pulmonar a scăzut dramatic în SUA. Proiecțiile matematice și corelațiile cu datele reale sugerează că până în 2040, cancerul pulmonar va deveni o raritate în SUA.
„Acolo incidența cancerelor pulmonare este într-o scădere dramatică, datorită acestor metode. S-au făcut niște proiecții matematice, o estimare matematică, dar și o corelate cu incidența reală, iar astfel s-a ajuns la concluzia că în 2040, ceea ce nu e chiar foarte departe, cancerul pulmonar, care acum sperie pe toată lumea, va fi o raritate în Statele Unite. Aici, ca să înțelegeți, facem un program de screening care e înfiorător de scump.”, a mai precizat medicul Dediu la DC News.