Alcoolurile distilate sunt disponibile în diferite grade de tărie, de multe ori în jurul valorii de 40% alcool pe volum. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că unii producători se limitează la această valoare.
Tăria unei băuturi spirtoase poate varia foarte mult, de la 20% până la 25%, până la diferite tipuri de whisky, care se pot situa între 50% și 60%. Nici România nu stă mai prejos, cu unele rachiuri și pălinci cu multe grade.
Una din cele mai puternice tării din lume este Everclear, cu o concentrație de alcool alarmantă de 95%. Fabricat în Statele Unite, Everclear este alcool pur de porumb, rectificat, incolor, inodor și fără gust, motiv pentru care este adesea amestecat cu alte băuturi pentru a face cocktailuri.
Vânzarea și consumul acestuia sunt interzise în mai multe state americane, care îl consideră prea periculos, așa că specialiștii recomandă să nu fie băut niciodată pur.
Dar există de fapt un produs mai puternic, numit Spirytus Rektyfikowany fabricat de Polmos Warszawa, din Polonia, cunoscut și sub numele de „alcool rectificat”, care, în mod incredibil, are o concentrație de alcool de 96%, pentru a ieși pe primul loc, scrie The Takeout.
La fel ca și în cazul Evrerclear, nu este recomandat consumul direct, ci mai degrabă pentru lichioruri, cocktailuri sau la gătit desi, lesne de înțeles, este extrem de inflamabil. Având în vedere că această băutură spirtoasă este în mare parte etanol pur și puțină apă – de două ori mai puternică decât un shot standard de whisky, tequila sau vodcă- se poate folosi pentru cocktailuri și mixere.
În clasamentul celor mai puternice tării se află și vodka Balkan (88%), o vodcă sârbească îmbuteliată manual înainte de a fi triplu distilată în regiunea lanțului muntos după acelați nume. Cu culoarea sa cristalină și arome de cireșe și cereale, este deopotrivă aromată și armonioasă, în ciuda tăriei sale, potrivit experților.
De asemenea, din acest clasament nu poate lipsi absintul (90%), cunoscut în Franța și sub numele de „Zâna Verde” sau „La Bleue”. Această băutură s-a bucurat de un mare succes în secolul al XIX-lea înainte de a fi interzisă, în special în Elveția între 1910 și 2005 și în Franța între 1915 și 1988, din cauza intoxicației și halucinațiilor pe care le provoca.
Absintul, menționat de Emile Zola în „L’Assommoir”, este un lichior obținut dintr-un amestec de alcool și ierburi distilate. „Sfânta treime”, cum i se spune, compus din anason verde, fenicul și absint mare, este completată cu ierburi precum melissa, isop, rădăcină de angelică, absint mic, anason stelat și chiar condimente precum coriandru, ienupăr și nucșoară.