Țara din NATO, aflată pe Flancul Estic al alianței militare, care a anunțat că va cheltui pe apărare chiar mai mult decât pragul controversat cerut de Donald Trump, de 5%.
Cu doar câteva zile până la revenirea sa oficială la Casa Albă, Donald Trump cerea public membrilor NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare. Asta ar reprezenta mai mult decât dublarea obiectivului actual, adică o nouă provocare pentru alianța transatlantică.
Un prim stat NATO, aflat la granița cu enclava rusă Kaliningrad, a anunțat o măsură istorică în ceea ce privește bugetul de apărare. Vineri, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a spus că țara sa va aloca anual 5% până la 6% din PIB pentru finanțarea apărării între 2026 şi 2030, transmite AFP.
Lituania a făcut acest pas major din cauza amenințării Rusiei, una tot mai mare în ultimele luni. ”Posibilitatea unei agresiuni militare ruse este încă reală, dar nu iminentă.
Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a întări semnificativ apărarea și descurajarea, dedicând mai multe resurse în acest scop”, a declarat Nausada presei.
În prezent, în 2025, Lituania va aloca între 3 şi 4% din PIB pentru apărare. ”Am convenit să alocăm între 5 şi 6% din PIB pentru apărare în fiecare an între 2026 şi 2030“, a declarat Nauseda pentru jurnalişti după o reuniune a Consiliului de Securitate al acestui stat.
”Securitatea noastră este asigurată și de apartenența la Alianța NATO, dar va fi eficientă doar dacă suntem pregătiți să ne apărăm”, a mai spus Nausėda.
La o conferința de presă susținută alături de președinte, ministrul Apărării Dovile Sakaliena a declarat că finanțarea suplimentară va merge către plăți în avans pentru tancurile Leopard, sistemele de apărare aeriană și alte echipamente.
Atingerea acestui obiectiv ar face ca Lituania să fie țara NATO care să cheltuiască cel mai mult pentru apărare ca procent din producția sa economică. Deocamdată, lider la acest capitol este Polonia, care cheltuiește deja peste 4% și intenționează să urce procentul.
Membru atât NATO, cât și UE, statul baltic cu o populație de sub 3 milioane de locuitori este printre cei mai clar susținători ai Ucrainei. Dat fiind acest context, Vilnius-ul se teme că ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei.